Îmbătrânirea poate fi încetinită și chiar inversată - interviu cu Bryan Johnson

Bryan Johnson este un antreprenor american și fondatorul proiectului Blueprint, cunoscut la nivel mondial ca „cel mai măsurat om din lume”. A investit milioane de dolari pentru a-și monitoriza fiecare organ și parametru biologic, cu scopul de a încetini și chiar inversa procesul de îmbătrânire. Într-un interviu acordat lui Jay Shetty, Johnson vorbește deschis despre motivația sa, despre știința care îi stă la bază și despre strategiile concrete pe care le aplică pentru a trăi mai mult și mai sănătos.

Cum de a ajuns Bryan Johnson să fie „cel mai măsurat om”

De la vârsta de 21 de ani, Bryan Johnson a intrat în lumea antreprenoriatului, sacrificându-și sănătatea pentru a construi companii. Lipsa somnului, stresul continuu și alimentația dezechilibrată l-au condus la o perioadă de zece ani de depresie profundă. Acest trecut dificil a devenit punctul de pornire al obsesiei lui pentru sănătate și longevitate.

În urmă cu patru ani, la 43 de ani, Johnson a decis să își „întoarcă ceasul biologic”. De atunci, a cheltuit peste 2 milioane de dolari nu pe tratamente exotice, ci pe măsurători detaliate și continue: analize de sânge, imagistică prin rezonanță magnetică, teste de metilare a ADN-ului și monitorizarea constantă a peste 70 de organe.

El nu se rezumă la vârsta cronologică, ci atribuie o „vârstă biologică” fiecărui organ. De exemplu, inima lui are 37 de ani, diafragma 18, dar urechea stângă – afectată de expunerea la arme de foc în copilărie – are 64 de ani. Această abordare îi permite să vadă unde organismul său se degradează mai rapid și unde poate interveni pentru a corecta.

Viața poate fi prelungită încă dinainte de concepție

Johnson atrage atenția asupra unei idei controversate: longevitatea începe înainte de naștere. Tehnologia actuală permite selecția embrionilor pe baza markerilor genetici, ceea ce în viitor ar putea crește șansele de a naște copii predispuși la o sănătate mai bună și o durată de viață mai lungă.

El amintește studii recente pe animale în care șoarecii aflați la finalul vieții și-au putut dubla speranța de viață prin terapii de regenerare. Acest lucru îl face să creadă că „punctul fără întoarcere” al îmbătrânirii nu mai este atât de clar și că, în curând, tehnologia va putea interveni în orice etapă a vieții.

Corpul uman, extrem de receptiv la schimbări

Un mesaj central al lui Johnson este că orice organism răspunde rapid la schimbări pozitive. El însuși este dovada vie: de la un om aflat într-o stare critică – depresiv, obosit și cu biomarkeri foarte slabi – a ajuns să aibă indicatori biologici considerați printre cei mai buni din lume.

Această transformare l-a convins că și alții pot obține rezultate similare, chiar dacă pornesc de la un nivel de sănătate foarte precar. Cheia este consecvența și monitorizarea.

Alegerea embrionilor și rolul geneticii

Un alt punct sensibil abordat este selecția embrionară. Johnson recunoaște că ar fi dorit să fi fost el însuși „ales” în baza unor criterii genetice mai favorabile. El povestește cum a crescut într-un mediu nesănătos, dominat de alimente procesate, expunere excesivă la soare și lipsa educației pentru sănătate.

Astăzi, tehnologia permite părinților să aleagă embrioni cu potențial genetic mai bun pentru sănătate, dar această practică ridică mari dileme etice. Pentru Johnson, însă, reprezintă un pas firesc pe drumul către longevitate.

O generație afectată de microplastice

Johnson subliniază o altă amenințare ascunsă: microplasticele.

• Bunicul său a trăit într-o epocă dominată de contaminarea cu plumb.

• Părinții săi au fost expuși la azbest.

• Iar generația actuală este „plină de microplastice”.

Studiile arată că acestea se găsesc în aproape toate țesuturile, inclusiv în testicule și în creier, unde nivelurile au crescut cu 50% față de acum 10 ani. Legătura dintre microplastice și diverse boli – de la infertilitate la neurodegenerare – este tot mai suspectată, deși știința abia începe să clarifice mecanismele.

Johnson a lansat prin compania sa primul test atomic pentru microplastice destinat publicului, cu scopul de a crea cea mai mare bază de date globală pe acest subiect.

Cum putem reduce expunerea la microplastice

El recomandă câteva măsuri simple, aplicabile imediat:

• Evitarea apei îmbuteliate în plastic – fiecare sticlă poate conține sute de mii de particule.

• Instalarea unui sistem de filtrare prin osmoză inversă pentru apa de acasă.

• Renunțarea la conserve și mâncăruri procesate – o săptămână de consum de supă la conservă poate crește nivelurile de microplastice de 20 de ori.

• Alegerea materialelor naturale pentru îmbrăcăminte – bumbac, mătase, cânepă, în locul fibrelor sintetice.

• Utilizarea filtrelor HEPA la aspirator pentru a reduce microplasticele din aerul interior.

• Folosirea vaselor din oțel inoxidabil sau fontă în locul tigăilor antiaderente.

Johnson descrie plasticul ca fiind „invizibil, dar omniprezent”, un pericol pe care nu îl percepem direct, dar care ne influențează profund sănătatea.

Poluarea aerului și sănătatea

Un alt factor major pe care Bryan Johnson îl investighează este calitatea aerului. El subliniază că poluarea atmosferică este responsabilă pentru milioane de decese anual, afectând nu doar plămânii, ci și sistemul cardiovascular și creierul. Particulele fine și ultrafine ajung în sânge, declanșând inflamații sistemice și accelerând procesele de îmbătrânire.

Pentru a se proteja, Johnson folosește:

• sisteme de filtrare a aerului de ultimă generație în locuință;

• monitorizarea constantă a calității aerului din mediile în care trăiește și lucrează;

• alegerea cu atenție a locurilor de călătorie, evitând zonele cu niveluri ridicate de poluare.

El consideră că, în viitor, oamenii vor trebui să trateze aerul curat ca pe un „nutrient esențial”, la fel de important ca alimentația sau somnul.

Capitalismul și sănătatea

Johnson critică deschis modul în care capitalismul actual prioritizează profitul în detrimentul sănătății publice. El dă exemplul industriei alimentare, unde produse pline de zahăr, sare și grăsimi sunt promovate agresiv, în timp ce alimentele sănătoase rămân mai puțin accesibile.

Un alt exemplu este cel al industriei farmaceutice, care investește miliarde în tratamente pentru boli cronice, dar mult mai puțin în prevenție și sănătate metabolică.

Mesajul său este tranșant: „Trăim într-un sistem care face ca lucrurile ce ne distrug să fie ieftine și la îndemână, iar cele care ne mențin sănătoși să fie scumpe și greu accesibile”. Din acest motiv, el consideră că fiecare individ trebuie să își asume responsabilitatea de a-și gestiona propria sănătate, folosind date obiective și strategii dovedite științific.

Strategia de somn

Somnul este, pentru Johnson, unul dintre pilonii fundamentali ai longevității. În loc să vadă somnul ca pe o pierdere de timp, el îl descrie ca pe un „proces de regenerare biologică” fără de care organismul nu poate funcționa optim.

Măsurătorile sale arată că optimizarea somnului îmbunătățește nu doar energia zilnică, ci și markerii inflamatori, sănătatea metabolică și performanța cognitivă.

El aplică o strategie extrem de riguroasă:

• Merge la culcare și se trezește la aceeași oră în fiecare zi, fără excepții.

• Menține temperatura camerei scăzută pentru a stimula somnul profund.

• Evită expunerea la lumină albastră seara prin utilizarea unor ochelari speciali și reducerea timpului în fața ecranelor.

• Își monitorizează fazele de somn cu ajutorul unor dispozitive avansate, analizând datele pentru a identifica tipare și posibile dezechilibre.

• Include o rutină de relaxare înainte de culcare, bazată pe respirație controlată și meditație.

Pentru el, somnul este tratamentul cel mai accesibil și eficient pentru longevitate, un adevărat „medicament natural” pe care majoritatea oamenilor îl neglijează.

Nutriția și rutina zilnică

Bryan Johnson urmează o dietă strict controlată, pe care o numește „Blueprint Diet”. Tot ceea ce mănâncă este măsurat și testat pentru a optimiza parametrii biologici. El consumă zilnic aproximativ 1.977 de calorii, repartizate într-un meniu fix, elaborat împreună cu o echipă de medici și nutriționiști.

Caracteristicile dietei:

• Alimente minim procesate, bogate în nutrienți, cu accent pe legume, fructe, nuci și semințe.

• Excluderea completă a zaharurilor adăugate și a alimentelor ultraprocesate.

• Proteine vegetale atent selectate, pentru a sprijini sănătatea musculară fără excese calorice.

• Testarea frecventă a microbiomului intestinal, cu ajustarea alimentației în funcție de rezultate.

Pentru el, nutriția este un algoritm de longevitate, nu doar o sursă de plăcere.

Exercițiul fizic

Pe lângă alimentație, Johnson acordă o importanță majoră mișcării regulate. Programul său include:

• 20.000 de pași zilnic, pentru a combate sedentarismul.

• Exerciții de forță și rezistență (aproximativ o oră pe zi), pentru menținerea masei musculare și a sănătății osoase.

• Antrenamente de intensitate variabilă, concepute pentru a stimula sănătatea cardiovasculară și flexibilitatea metabolică.

• Monitorizarea constantă a recuperării musculare prin markeri biologici și senzori de performanță.

El consideră că activitatea fizică nu este opțională, ci un element critic pentru „resetarea zilnică a organismului”.

„Moartea ego-ului” și filosofia lui Bryan Johnson

Un element mai puțin științific, dar central în viziunea lui Johnson, este ceea ce el numește „moartea ego-ului”.

După ani de suferință psihică, depresie și dependență de succes financiar, el a înțeles că ego-ul său îl conducea spre autodistrugere. A ales să renunțe la deciziile dictate de dorințe și să își supună corpul unui „algoritm obiectiv”.

Practic, el nu mai decide „ce vrea să mănânce” sau „când vrea să doarmă”, ci urmează datele științifice și planul elaborat de echipa sa medicală. În cuvintele lui: „Nu mai sunt un individ care negociază cu sine. Sunt un sistem biologic care trebuie optimizat.”

Această abordare îl ajută să elimine tentațiile, deciziile emoționale și factorii de risc. Pentru el, disciplina nu este o povară, ci o eliberare.

Motivația finală

Dincolo de obsesia pentru măsurători, diete și tehnologii, Bryan Johnson transmite un mesaj simplu: viitorul medicinei și al longevității depinde de date obiective și de responsabilitatea individuală.

El crede că fiecare om ar trebui să își cunoască vârsta biologică a organelor, nivelul de expunere la toxine și potențialul genetic. Doar astfel putem trece de la un sistem medical reactiv – care tratează boala – la unul proactiv, care optimizează viața.

Pentru Johnson, scopul final nu este doar să trăiască mai mult, ci să demonstreze că îmbătrânirea poate fi încetinită și chiar inversată, transformând ceea ce astăzi pare science-fiction într-o realitate accesibilă pentru generațiile viitoare.