Topul factorilor de risc pentru bolile de inimă pe care ar trebui să-i eviți

Bolile de inimă sunt patologii frecvente de o mare importanță care ne pot pune viața în pericol atunci când apar. O mare parte dintre afecțiunile inimii apar ca urmare a unui stil de viață dezechilibrat și de care nu avem grijă. Din acest motiv, este important să recunoaștem factorii de risc ce ne pot afecta din punct de vedere cardiovascular.
Boala coronariană cunoscută și drept boala cardiacă, provoacă anual aproximativ 735.000 de atacuri de cord și este cauza a peste 630.000 de decese în SUA.
Potrivit unui studiu realizat de American Heart Association, peste 7 milioane de americani au suferit un atac de cord în viața lor. (1)

Boala coronariană apare atunci când colesterolului este peste limita normală, motiv pentru care apar obstrucții la nivelul vaselor. Din cauza acestor obstrucții, arterele coronare nu mai pot furniza sânge încărcat cu oxigen inimii și există risc de infarct.

Factorii de risc pentru bolile de inimă se pot împărți în 3 categorii:

• Factori de risc majori - studiile arată că acești factori cresc semnificativ riscul bolilor cardiovasculare
• Factori de risc modificabili - acești factori pot fi modificați, tratați sau controlați dacă se intervine cu medicație la momentul potrivit, alături de schimbarea stilului de viață
• Factori de risc care contribuie - asociați cu un risc crescut de boli cardiovasculare, dar semnificația lor și prevalența nu a fost încă determinată (2)

American Heart Association recomandă o atenție sporită asupra stilului de viață pentru a putea preveni bolile de inimă. Odată identificați factorii de risc, este important să învățați să îi gestionați pentru a scădea șansele de a dezvolta boli coronariene. (1, 2)

Factorii de risc incontrolabili cardiovasculari:

• Sexul masculin - bărbații sunt mai predispuși să sufere de un infarct miocardic precoce în viață, comparativ cu femeile
• Vârsta înaintată - majoritatea persoanelor ce mor în urma bolilor coronaeriene sunt bătrâni de peste 65 de ani.
• Antecedente în familie de boli de inimă - dacă cineva din familie (părinți, frați) a avut o afecțiune cardiacă sau circulatorie înainte de 55 de ani, atunci aveți un risc mai mare de boli de inimă decât cineva care nu are antecedente familiale.
• Femeile la menopauză - după atingerea perioadei de menopauză, riscul ca femeile să sufere un infarct miocardic se apropie de cel al bărbaților. Cât timp femeile au ciclu menstrual, acestea sunt protejate prin hormonii sexuali de a suferi un infarct timpuriu în viață.
• Rasa - afro-americanii, indienii americani și mexicanii americani sunt mai predispuși să sufere de boli cardiovasculare decât persoanele de rasă alba (1, 2, 6)

Se consideră că afro-americanii suferă de valorii ale tensiunii arteriale mai mari decât caucazienii, prezentând astfel un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Riscul este unul mai crescut în cazul mexicanilor, a hawaiienilor nativi și a unor asiatici-americani, din cauza faptului că rata de obezitate și diabet este mult mai mare ăn zonele lor de proveniență. (2)

Factori de risc controlabili din punct de vedere cardiovascular:

• Fumatul
• LDL crescut (colesterol rău)
• HDL scăzut sau colesterol bun
• Hipertensiune arterială sau tensiune arterială crescută necontrolată
• Lipsa activității fizice
• Obezitatea (IMC> 25)
• Diabet zaharat necontrolat
• Protein C reactive crescută- marker inflamator
• Stres
• Anxietate
• Depresie
• Dietă grasă
• Consum de alcool (1)

Fumatul

Fumătorii sunt de două ori mai expuși riscului de a suferi un infarct miocardic față de nefumători. Este important de știut că nu doar fumătorii sunt cei afectați de fumul de țigară. Astfel, fumătorii pasivi sau persoanele ce sunt expuse constant fumului de țigară, prezintă, de asemenea, un risc crescut. (2, 3)

Fumătorii ce au hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie, prezintă un risc și mai ridicat de a suferi de boli de inimă. Studiile au demonstrat că fumul de tutun, din cauza substanțelor pe care la conține, unele cancerigene, contribuie la multe dintre bolile cardiace premature și la decese prin favorizarea formării de cancer pulmonar. (3)

Colesterolul crescut (LDL)

Riscul de boli coronariene crește semnificativ atunci când colesterolul din sânge este mult crescut.

Boala coronariană apare atunci când colesterolul se depune în pereții arteriali, formând plăci de aterom. Din cauza acestor plăci, peretele vasului se îngustează cu riscul de a reduce sau chiar bloca fluxul sanguin prin acel vas. (4)

Pentru a putea calcula valoarea colesterolului total se folosește următoarea ecuație: HDL + LDL + 20% din nivelul trigliceridelor.

• Colesterol cu lipoproteine cu densitate scăzută (LDL) =numit și colesterol rău
• Colesterol cu lipoproteine cu densitate mare (HDL) = numit și colesterol „bun”

Este recomandat ca LDL să nu depășească limita normală, iar pentru scăderea valorii acestuia medicul vă poate recomanda administrarea de statine. (2, 4)

Anumiți factori patologici pot să conducă la scăderea valorilor colesterolului bun (HDL), precum:

• Factori genetici
• Diabetul zaharat de tip 2
• Fumatul
• Supraponderabilitatea
• Sedentarismul (2)

Trigliceridele sunt grăsimi cu mare importanță pentru sănătatea cardiovasculară. Valorile acestora pot varia în funcție de vârstă și sex. (2)

Un nivel ridicat de trigliceride împreună cu un colesterol HDL scăzut sau colesterol LDL ridicat, este asociat cu ateroscleroza, care reprezintă acumularea de depozite grase în interiorul pereților arteriali, crescând riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. (AVC) (2)

Obiectivul pentru atingerea valorilor normale de colesterol ar trebui să fie următorul:

• LDL< 200 mg / Dl
• HDL (colesterolul bun) > 40 mg / dL la bărbați și 50 mg / dL la femei
• LDL ar trebui să fie sub 130 mg / dL la adulții sănătoși (2)

hipertensiunea arterială

Tensiunea arterială crescută crește și volumul de muncă pe care inima trebuie să îl depună, determinând îngroșarea mușchiului inimii și rigidizarea lui. De obicei, tensiunea arterială crescută nu are simptome evidente, fiind unoeri cunoscută și drept „ucigașul tăcut”. (5)

În hipertensiunea arterială netratată alături de obezitate, fumat, niveluri ridicate de colesterol sau diabet, riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral crește foarte mult. (2)

Tensiunea arterială sub control este:

• TAs (sistolică): 120-129 mmHg
• Tad (diastolică): sub 80 mmHg (5)

Diabetul necontrolat

Este extrem de important să respectați medicația și alimentația potrivită pentru a menține valorile normale ale glicemiei și pentru a nu duce precoce la complicațiile specifice diabetului zaharat. Controlați diabetul printr-o dietă sănătoasă, exerciții fizice, menținerea unei greutăți sănătoase și administrarea de medicamente conform recomandărilor medicului.

Principala cauză de deces la diabetici o reprezintă bolile de inimă. Astfel, American Heart Association relatează că aproximativ 65% dintre pacienții cu diabet mor din cauza unei forme de boli cardiovasculare. (6)

Obțineți și mențineți o greutate sănătoasă

Excesul de grăsime se depune semnificativ atât pe arterele coronare, cât și în restul corpului, crescând efortul pe care inima trebuie să îl depună pentru a asigura necesarul de oxigen. (2)

Greutatea suplimentară crește riscul unui colestrol ridicat, a hipertensiunii și a diabetului, toți fiind factorii de risc majori pentru bolile de inimă. (6)

Medicii măsoară obezitatea în termeni de indice de masă corporală (IMC), iar un IMC peste 25 este reprezentativ pentru exces de greutate. Persoanele cu IMC peste 30 sunt considerate obeze. (6)

Formula după care puteți calcula indicele de masă corporală este:

• IMC = W [kg] / H [m2] (W=greutate, H=înălțime)

Gestionați stresul

Eliminați pe cât posibil stresul și anxietatea ce au un risc mare de a conduce către accidente vasculare cerebrale și infarct miocardic.
Învățați să vă gestionați stresul practicând tehnici de relaxare, precum yoga, meditație, masaj.

Învățați cum să vă gestionați timpul cât mai efficient, stabilind obiective realiste și de asemenea, păstrați timp și pentru plăcerile voastre și ceea ce vă face fericit.

Activitatea fizică

Lipsa sportului poate conduce către o tensiune arterială crescută, niveluri ridicate de colesterol, supraponderalitate și riscuri mari de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare.

Exercițiile fizice minim 30 de minute pe zi împreună cu o dietă echilibrată pot aduce multe beneficii sănătății. Chiar și activitățile de agrement, cum ar fi grădinăritul sau mersul pe jos, vă pot reduce riscul de boli de inimă. (2)

Sportul ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, ajută la controlul nivelului de colesterol și al diabetului și poate reduce tensiunea arterială. Persoanele care ard între 500 și 3500 de calorii pe săptămână, sunt considerați a avea o speranță de viață mai mare față de cei ce nu fac sport. (6)

Recomandări

Bolile cardiovasculare reprezintă o cauză frecventă de deces la nivel mondial, care poate fi prevenită dacă sunteți dispuși să faceți un efort pentru sănătatea voastră.

Este important să conștientizați că la baza bolilor cardiovasculare sunt obiceiurile pe care le-ați format în timp, de a avea o viață dezechilibrată, de a nu mânca sănătos, lipsa sportului, fumatul, negestionarea eficientă a stresului.

Evitarea acestor factori de risc este în controlul vostru și poate să prevină dezvoltara unei afecțiuni cardiovasculare. Un stil de viață sănătos și echilibrat poate ajuta mult mai mult decât administrarea de medicamente atunci când este vorba de afecțiuni cardiovasculare.