Dietele vegetariene pot împiedica îmbătrânirea sănătoasă, cu excepția cazului în care calitatea dietei este ridicată

Studiul publicat în jurnalu npj Aging a analizat impactul pe termen lung al dietelor vegetariene asupra îmbătrânirii sănătoase la persoanele în vârstă din China, folosind date din cohorta Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey (CLHLS). Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 2.900 de participanți, cu vârsta medie de 72 de ani, fiind unul dintre puținele studii care explorează această relație într-o populație asiatică și în contextul specific al vârstei înaintate.
Deși dietele vegetariene au fost corelate anterior cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, obezitate, diabet și cancer la adulții tineri și de vârstă mijlocie, impactul lor asupra persoanelor vârstnice rămâne controversat. Această grupă de populație este vulnerabilă la carențe nutriționale importante (precum proteine, vitamina B12, calciu, fier și acizi grași esențiali omega-3), esențiale pentru menținerea masei musculare, sănătății osoase și funcției cognitive. În plus, îmbătrânirea sănătoasă este un obiectiv dificil de atins, cu o prevalență estimată între 10% și 35% la vârstnici, iar identificarea factorilor modificabili, precum dieta, este crucială pentru elaborarea unor strategii de prevenție.

Despre studiu

Cercetătorii au definit îmbătrânirea sănătoasă ca atingerea vârstei de cel puțin 80 de ani fără boli cronice majore (diabet, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice, cancer sau hipertensiune arterială), fără afectări ale funcției fizice, cognitive sau ale sănătății mintale.

Au fost analizate trei tipuri de diete vegetariene:

• Dieta vegană
• Dieta ovo-vegetariană
• Dieta pesco-vegetariană

Calitatea alimentației pe bază de plante a fost evaluată utilizând două indici:

• hPDI (Healthy Plant-based Diet Index) – pentru calitate ridicată
• uPDI (Unhealthy Plant-based Diet Index) – pentru calitate scăzută

Studiul a urmărit participanții pe o perioadă mediană de 6 ani, examinând atât efectele dietei la momentul inițial, cât și schimbările de regim alimentar din jurul vârstei de 60 de ani până la începerea studiului.

Rezultate

Dieta vegetariană și îmbătrânirea sănătoasă

• Doar 572 din cei 2.888 de participanți (aproximativ 20%) au atins criteriile pentru îmbătrânire sănătoasă.
• Persoanele vegetariene au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a îmbătrâni sănătos comparativ cu omnivorii (OR ajustat: 0.65; IC 95%: 0.47–0.89).
• Impactul cel mai negativ s-a observat în rândul veganilor (OR: 0.43; IC 95%: 0.21–0.89).

Schimbările dietetice și impactul asupra sănătății

Persoanele care au menținut o dietă omnivoră constantă de la vârsta de 60 de ani au prezentat o probabilitate mai mare de a îmbătrâni sănătos (OR: 1.78; IC 95%: 1.20–2.64). Cei care au trecut de la vegetarianism la omnivorism au avut totuși un beneficiu modest (OR: 1.54; IC 95%: 0.98–2.41), sugerând un posibil efect protector al reintroducerii alimentelor de origine animală.

Analiza componentelor individuale ale îmbătrânirii sănătoase

Printre participanții care au atins vârsta de 80 de ani:

• Vegetarienii au avut un risc mai mare de a dezvolta boli cronice majore (OR: 1.60; IC 95%: 1.17–2.18).
• Risc mai crescut de afectare a funcției fizice (OR: 1.95; IC 95%: 1.25–3.04).
• De asemenea, un risc semnificativ crescut de deteriorare cognitivă (OR: 2.05; IC 95%: 1.26–3.33).

S-a observat o relație doză-răspuns: cu cât dieta era mai restrictivă (vegană), cu atât criteriile de îmbătrânire sănătoasă erau mai puțin îndeplinite.

Calitatea alimentației pe bază de plante

Vegetarianii cu dietă de calitate scăzută (scor mare uPDI sau scor mic hPDI) au avut cele mai slabe rezultate privind îmbătrânirea sănătoasă. Aceștia au prezentat riscuri semnificativ crescute pentru:

• Boli cronice majore (OR: 1.74; IC 95%: 1.20–2.52)
• Afectarea funcției fizice (OR: 2.69; IC 95%: 1.59–4.57)
• Afectarea funcției cognitive (OR: 3.00; IC 95%: 1.69–5.34)

Pe de altă parte, vegetarienii cu o dietă de calitate mai bună nu au prezentat diferențe semnificative față de omnivorii cu alimentație sănătoasă, subliniind importanța calității dietei în ansamblu, nu doar a excluderii alimentelor de origine animală.

Concluzii

Acest studiu de cohortă de mari dimensiuni, unic prin concentrarea asupra persoanelor în vârstă din China, a evidențiat că dietele vegetariene, în special cele vegane, sunt asociate cu o probabilitate mai mică de îmbătrânire sănătoasă. Menținerea unei diete omnivore moderate, cu integrarea alimentelor de origine animală, pare să fie mai favorabilă pentru sănătatea generală a vârstnicilor.

Printre explicațiile biologice ale acestor rezultate se numără:

• Riscul crescut de carențe nutriționale la vârstnici, amplificat de scăderea absorbției nutrienților odată cu înaintarea în vârstă.
• Calitatea mai slabă a proteinelor vegetale și conținutul insuficient de aminoacizi esențiali, care contribuie la sarcopenie și fragilitate osoasă.
• Factorii socioeconomici, care influențează calitatea alimentației pe bază de plante, mai ales în contextul Chinei, unde dietele vegetariene nu sunt frecvent îmbogățite sau diversificate.

Este esențial ca recomandările alimentare pentru persoanele în vârstă să fie personalizate, monitorizând cu atenție riscul de deficiențe nutriționale și asigurând un echilibru optim între alimentele vegetale și cele de origine animală.

Autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare, care să vizeze nu doar tipul de dietă, ci și calitatea acesteia și aportul de micronutrienți esențiali, pentru a fundamenta recomandări alimentare specifice vârstnicilor care doresc să urmeze o dietă vegetariană.