Se înregistrează o creștere a alergiilor la leguminoasele mai puțin cunoscute

Un articol de revizuire recent publicat în jurnalul Current Allergy and Asthma Reports prezintă cazurile în creștere de reacții alergice la diverse leguminoase utilizate în dietele pe bază de plante, dincolo de alergenii bine cunoscuți precum arahidele și soia.
Cercetarea a identificat leguminoasele non-prioritare, cum ar fi mazărea, linte și lupinul, ca fiind surse semnificative de alergeni, fapt ce necesită studii la scară largă și măsuri de diagnostic îmbunătățite pentru a înțelege și a gestiona mai bine aceste alergii.

Popularitatea în creștere a alimentelor pe bază de plante, în special a leguminoaselor, a fost stimulată de percepția că sunt opțiuni mai sănătoase și mai ecologice. Cu toate acestea, acest trend coincide cu o creștere a raportărilor privind alergiile la leguminoase, posibil declanșate de schimbările de stil de viață și influențele de mediu.

În timp ce alergenii bine cunoscuți precum soia și arahidele sunt reglementați și etichetați, alte leguminoase precum fasolea, mazărea, linte, năutul și lupinul devin surse importante de alergeni. Alergiile la aceste leguminoase pot varia de la reacții ușoare la reacții severe, inclusiv anafilaxie.

Leguminoasele mai puțin cunoscute pentru proprietățile lor alergene, precum fasolea, mazărea, linte și năutul, pot provoca reacții severe. De exemplu, proteinele din mazăre sunt comune în substituenții de carne și au provocat reacții alergice severe la copii și adulți, în ciuda unor studii care sugerează siguranța pentru pacienții alergici la proteinele transportoare de lipide.

Lupinul, utilizat pe scară largă ca substitut pentru grâu și produse lactate, prezintă riscuri de alergie, posibil din cauza reactivității încrucișate cu arahidele. Alergenii din lupin sunt considerați „alergeni ascunși”, iar reacțiile pot varia în funcție de specie și conținutul de proteine.

Alte leguminoase precum lintea, mazărea și feniculul au mai puține cazuri raportate de alergii, dar conțin alergeni potențiali. De exemplu, alergenii din bobul de vacă au arătat reactivitate încrucișată cu alte leguminoase.

Metodele de diagnostic pentru alergiile la leguminoase includ teste cutanate, provocări alimentare orale și diverse teste in vitro, cum ar fi testul de activare a bazofilelor și testele specifice de imunoglobulină E (IgE). Deși acuratețea diagnosticului este în creștere, majoritatea studiilor folosesc teste in vitro de legare IgE datorită numărului redus de persoane alergice.

Creșterea cazurilor de alergii la leguminoase subliniază necesitatea unor studii suplimentare asupra stabilității alergenilor și a efectelor procesării alimentelor. Procesarea alimentelor poate schimba structurile proteinelor și afecta alergenicitatea, așadar înțelegerea acestor schimbări este crucială pentru producția de alimente mai sigure. Mai multă cercetare este necesară, mai ales cu tendința crescândă a alimentației vegane.

sursa: News Medical