Diferențele între sexe în asocierea dintre activitatea fizică măsurată prin dispozitive purtabile și incidența și mortalitatea prin boală coronariană

Diferențele între sexe în asocierea dintre activitatea fizică măsurată prin dispozitive purtabile și incidența și mortalitatea prin boală coronariană

©

Autor:

Diferențele între sexe în asocierea dintre activitatea fizică măsurată prin dispozitive purtabile și incidența și mortalitatea prin boală coronariană

Un amplu studiu publicat pe 27 octombrie 2025 în revista Nature Cardiovascular Research, realizat la Universitatea Zhejiang (China), a analizat diferenÈ›ele între sexe în relaÈ›ia dintre activitatea fizică măsurată obiectiv cu accelerometre È™i riscul de boală coronariană (CHD) — atât în populaÈ›ia generală fără boală coronariană, cât È™i în rândul pacienÈ›ilor deja diagnosticaÈ›i. Studiul a fost realizat pe baza datelor din UK Biobank È™i aduce dovezi convingătoare că femeile beneficiază mai mult decât bărbaÈ›ii de aceleaÈ™i niveluri de activitate fizică, cu implicaÈ›ii importante pentru recomandările clinice È™i politicile de prevenÈ›ie cardiovasculară.

Context

Boala coronariană rămâne principala cauză de morbiditate È™i mortalitate la nivel mondial. OrganizaÈ›ii precum American Heart Association (AHA), European Society of Cardiology (ESC) È™i OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății (OMS) recomandă uniform cel puÈ›in 150 de minute de activitate fizică moderată până la viguroasă pe săptămână pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

TotuÈ™i, aplicarea acestei recomandări „universale” ignoră diferenÈ›ele biologice È™i comportamentale între femei È™i bărbaÈ›i. Studiile anterioare au arătat că:

  • Femeile prezintă o capacitate de efort medie mai mică È™i o rată mai mare de inactivitate (33,8% față de 28,7% la bărbaÈ›i).

  • Chestionarele folosite în majoritatea cercetărilor pot induce erori de raportare È™i supraestimarea activității, în timp ce dispozitivele purtabile (wearables) oferă date continue, obiective È™i precise.

Acest studiu și-a propus să clarifice dacă același nivel de activitate fizică oferă beneficii cardiovasculare similare la femei și la bărbați, folosind pentru prima dată o abordare bazată pe măsurători accelerometrice de mare acuratețe.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat datele a 85.412 participanți din UK Biobank:

  • 80.243 de persoane fără boală coronariană la momentul iniÈ›ial – pentru evaluarea riscului de apariÈ›ie a CHD.

  • 5.169 de pacienÈ›i cu boală coronariană diagnosticată – pentru evaluarea mortalității generale.

Activitatea fizică a fost măsurată obiectiv cu accelerometre purtate la încheietura mâinii, care au înregistrat durata È™i intensitatea miÈ™cărilor zilnice.

Pentru analiza riscului, s-au folosit modele de regresie Cox multivariată, ajustate pentru numeroÈ™i factori de confuzie (vârstă, indice de masă corporală, status socio-economic, fumat, consum de alcool, comorbidități etc.). Cercetătorii au investigat asocierile doză–răspuns dintre timpul de activitate fizică È™i riscurile de boală coronariană È™i mortalitate.

Rezultate

1. Incidența bolii coronariene

Comparativ cu participanÈ›ii care nu respectau recomandările OMS, cei care atingeau cel puÈ›in 150 minute de activitate moderată-viguroasă pe săptămână (MVPA) prezentau:

  • O scădere cu 22% a riscului de CHD la femei.

  • O scădere cu 17% a riscului de CHD la bărbaÈ›i.

  • DiferenÈ›a între sexe a fost semnificativă statistic (P pentru interacÈ›iune = 0,009).

Când s-a analizat relaÈ›ia doză–efect:

  • Femeile au obÈ›inut o reducere de 30% a riscului de CHD cu doar 250 minute/săptămână de activitate (HR = 0,70).

  • BărbaÈ›ii au necesitat 530 minute/săptămână pentru acelaÈ™i nivel de protecÈ›ie.

Aceste date arată o eficiență dublă a exercițiului fizic la femei, comparativ cu bărbații.

2. Mortalitatea generală la pacienții cu CHD

În rândul celor 5.169 de pacienÈ›i cu boală coronariană, nivelul de activitate fizică a fost strâns legat de supravieÈ›uire:

  • Femeile active au avut o reducere de 70% a riscului de deces (HR = 0,30).

  • BărbaÈ›ii activi au avut o reducere de 19% a riscului de deces (HR = 0,81).

  • DiferenÈ›a între sexe a fost semnificativă (P pentru interacÈ›iune = 0.004).

În plus, analiza zilelor de respectare a ghidurilor de activitate a confirmat aceleaÈ™i tendinÈ›e favorabile femeilor (P < 0.05).

Discuție

Aceste rezultate sugerează că femeile obțin beneficii cardiovasculare superioare la volume mai mici de activitate fizică. Explicațiile propuse includ:

  • Rolul estrogenilor, care pot favoriza oxidarea lipidelor È™i îmbunătăți metabolismul energetic în timpul exerciÈ›iului.

  • DiferenÈ›ele în compoziÈ›ia musculară:

    • MuÈ™chii bărbaÈ›ilor conÈ›in mai multe fibre de tip II (cu metabolism glicolitic).

    • MuÈ™chii femeilor conÈ›in mai multe fibre de tip I (oxidative), favorizând o eficiență metabolică mai bună la efort susÈ›inut.

  • DiferenÈ›ele hormonale È™i metabolice pot amplifica efectele protectoare ale activității fizice asupra endoteliului È™i metabolismului lipidic la femei.

Autorii subliniază că ghidurile actuale, identice pentru ambele sexe, ar putea necesita o revizuire, în sensul adaptării recomandărilor la răspunsul fiziologic specific femeilor.

Implicații clinice

  • Recomandările universale de 150 minute/săptămână pot fi suficiente pentru ambele sexe, dar femeile obÈ›in beneficii mai mari la acelaÈ™i nivel de activitate.

  • Strategiile de prevenÈ›ie ar trebui să includă:

    • Motivarea femeilor să crească activitatea fizică, având în vedere eficienÈ›a dovedită.

    • Personalizarea programelor de exerciÈ›iu în funcÈ›ie de sex, vârstă È™i condiÈ›iile cardiovasculare preexistente.

  • Dispozitivele purtabile pot juca un rol-cheie în monitorizarea È™i ajustarea precisă a activității fizice, facilitând o prevenÈ›ie cardiovasculară personalizată.

Limitări

Autorii au recunoscut câteva limitări:

  • ParticipanÈ›ii UK Biobank erau în majoritate albi, cu stil de viață mai sănătos, ceea ce poate limita generalizarea rezultatelor.

  • Numărul de decese specifice prin CHD a fost relativ mic.

  • Studiul a fost observaÈ›ional, astfel încât nu se poate stabili o relaÈ›ie cauzală definitivă.

Cu toate acestea, dimensiunea mare a eșantionului, utilizarea măsurătorilor obiective și multiplele analize de sensibilitate consolidează validitatea concluziilor.

Concluzie

Acest amplu studiu prospectiv demonstrează că femeile beneficiază mai mult decât bărbaÈ›ii de aceleaÈ™i niveluri de activitate fizică, atât în prevenÈ›ia primară, cât È™i în prognosticul bolii coronariene.

  • Cu doar 250 de minute de activitate moderată–viguroasă pe săptămână, femeile pot atinge aceleaÈ™i beneficii cardiovasculare pe care bărbaÈ›ii le obÈ›in abia la peste 500 de minute.

  • La pacienÈ›ii deja diagnosticaÈ›i, activitatea fizică regulată scade semnificativ mortalitatea, mai ales la femei.

Rezultatele oferă argumente puternice pentru introducerea unor ghiduri de prevenÈ›ie adaptate sexului, cu integrarea tehnologiilor purtabile ca instrumente de monitorizare È™i motivaÈ›ie. Astfel, potenÈ›ialul de reducere a „diferenÈ›ei de gen” în sănătatea cardiovasculară devine unul realizabil, bazat pe dovezi obiective È™i aplicabile clinic.


Data actualizare: 29-10-2025 | creare: 29-10-2025 | Vizite: 167
Bibliografie
Chen J, Wang Y, Zhong Z, et al. (2025). Sex differences in the association of wearable accelerometer-derived physical activity with coronary heart disease incidence and mortality. Nature Cardiovascular Research. DOI: 10.1038/s44161-025-00732-z, https://www.nature.com/articles/s44161-025-00732-z

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/happy-young-couple-running-outdoors_12651985.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Suntem programaÈ›i să fim atraÈ™i de un stil de viață activ din timpul vieÈ›ii intrauterine?
  • 1 minut de antrenament intens ar putea avea beneficii similare cu 45 de minute de efort fizic moderat
  • Activitatea fizică regulată ar putea fi soluÈ›ia pentru epidemia de obezitate È™i boli cardiovasculare
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum