Diferențele între sexe în asocierea dintre activitatea fizică măsurată prin dispozitive purtabile și incidența și mortalitatea prin boală coronariană

Un amplu studiu publicat pe 27 octombrie 2025 în revista Nature Cardiovascular Research, realizat la Universitatea Zhejiang (China), a analizat diferențele între sexe în relația dintre activitatea fizică măsurată obiectiv cu accelerometre și riscul de boală coronariană (CHD) — atât în populația generală fără boală coronariană, cât și în rândul pacienților deja diagnosticați. Studiul a fost realizat pe baza datelor din UK Biobank și aduce dovezi convingătoare că femeile beneficiază mai mult decât bărbații de aceleași niveluri de activitate fizică, cu implicații importante pentru recomandările clinice și politicile de prevenție cardiovasculară.

Context

Boala coronariană rămâne principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel mondial. Organizații precum American Heart Association (AHA), European Society of Cardiology (ESC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă uniform cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată până la viguroasă pe săptămână pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

Totuși, aplicarea acestei recomandări „universale” ignoră diferențele biologice și comportamentale între femei și bărbați. Studiile anterioare au arătat că:

• Femeile prezintă o capacitate de efort medie mai mică și o rată mai mare de inactivitate (33,8% față de 28,7% la bărbați).

• Chestionarele folosite în majoritatea cercetărilor pot induce erori de raportare și supraestimarea activității, în timp ce dispozitivele purtabile (wearables) oferă date continue, obiective și precise.

Acest studiu și-a propus să clarifice dacă același nivel de activitate fizică oferă beneficii cardiovasculare similare la femei și la bărbați, folosind pentru prima dată o abordare bazată pe măsurători accelerometrice de mare acuratețe.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat datele a 85.412 participanți din UK Biobank:

• 80.243 de persoane fără boală coronariană la momentul inițial – pentru evaluarea riscului de apariție a CHD.

• 5.169 de pacienți cu boală coronariană diagnosticată – pentru evaluarea mortalității generale.

Activitatea fizică a fost măsurată obiectiv cu accelerometre purtate la încheietura mâinii, care au înregistrat durata și intensitatea mișcărilor zilnice.

Pentru analiza riscului, s-au folosit modele de regresie Cox multivariată, ajustate pentru numeroși factori de confuzie (vârstă, indice de masă corporală, status socio-economic, fumat, consum de alcool, comorbidități etc.). Cercetătorii au investigat asocierile doză–răspuns dintre timpul de activitate fizică și riscurile de boală coronariană și mortalitate.

Rezultate

1. Incidența bolii coronariene

Comparativ cu participanții care nu respectau recomandările OMS, cei care atingeau cel puțin 150 minute de activitate moderată-viguroasă pe săptămână (MVPA) prezentau:

• O scădere cu 22% a riscului de CHD la femei.

• O scădere cu 17% a riscului de CHD la bărbați.

• Diferența între sexe a fost semnificativă statistic (P pentru interacțiune = 0,009).

Când s-a analizat relația doză–efect:

• Femeile au obținut o reducere de 30% a riscului de CHD cu doar 250 minute/săptămână de activitate (HR = 0,70).

• Bărbații au necesitat 530 minute/săptămână pentru același nivel de protecție.

Aceste date arată o eficiență dublă a exercițiului fizic la femei, comparativ cu bărbații.

2. Mortalitatea generală la pacienții cu CHD

În rândul celor 5.169 de pacienți cu boală coronariană, nivelul de activitate fizică a fost strâns legat de supraviețuire:

• Femeile active au avut o reducere de 70% a riscului de deces (HR = 0,30).

• Bărbații activi au avut o reducere de 19% a riscului de deces (HR = 0,81).

• Diferența între sexe a fost semnificativă (P pentru interacțiune = 0.004).

În plus, analiza zilelor de respectare a ghidurilor de activitate a confirmat aceleași tendințe favorabile femeilor (P < 0.05).

Discuție

Aceste rezultate sugerează că femeile obțin beneficii cardiovasculare superioare la volume mai mici de activitate fizică. Explicațiile propuse includ:

• Rolul estrogenilor, care pot favoriza oxidarea lipidelor și îmbunătăți metabolismul energetic în timpul exercițiului.

• Diferențele în compoziția musculară:

  • Mușchii bărbaților conțin mai multe fibre de tip II (cu metabolism glicolitic).

  • Mușchii femeilor conțin mai multe fibre de tip I (oxidative), favorizând o eficiență metabolică mai bună la efort susținut.

• Diferențele hormonale și metabolice pot amplifica efectele protectoare ale activității fizice asupra endoteliului și metabolismului lipidic la femei.

Autorii subliniază că ghidurile actuale, identice pentru ambele sexe, ar putea necesita o revizuire, în sensul adaptării recomandărilor la răspunsul fiziologic specific femeilor.

Implicații clinice

• Recomandările universale de 150 minute/săptămână pot fi suficiente pentru ambele sexe, dar femeile obțin beneficii mai mari la același nivel de activitate.

• Strategiile de prevenție ar trebui să includă:

  • Motivarea femeilor să crească activitatea fizică, având în vedere eficiența dovedită.

  • Personalizarea programelor de exercițiu în funcție de sex, vârstă și condițiile cardiovasculare preexistente.

• Dispozitivele purtabile pot juca un rol-cheie în monitorizarea și ajustarea precisă a activității fizice, facilitând o prevenție cardiovasculară personalizată.

Limitări

Autorii au recunoscut câteva limitări:

• Participanții UK Biobank erau în majoritate albi, cu stil de viață mai sănătos, ceea ce poate limita generalizarea rezultatelor.

• Numărul de decese specifice prin CHD a fost relativ mic.

• Studiul a fost observațional, astfel încât nu se poate stabili o relație cauzală definitivă.

Cu toate acestea, dimensiunea mare a eșantionului, utilizarea măsurătorilor obiective și multiplele analize de sensibilitate consolidează validitatea concluziilor.

Concluzie

Acest amplu studiu prospectiv demonstrează că femeile beneficiază mai mult decât bărbații de aceleași niveluri de activitate fizică, atât în prevenția primară, cât și în prognosticul bolii coronariene.

• Cu doar 250 de minute de activitate moderată–viguroasă pe săptămână, femeile pot atinge aceleași beneficii cardiovasculare pe care bărbații le obțin abia la peste 500 de minute.

• La pacienții deja diagnosticați, activitatea fizică regulată scade semnificativ mortalitatea, mai ales la femei.

Rezultatele oferă argumente puternice pentru introducerea unor ghiduri de prevenție adaptate sexului, cu integrarea tehnologiilor purtabile ca instrumente de monitorizare și motivație. Astfel, potențialul de reducere a „diferenței de gen” în sănătatea cardiovasculară devine unul realizabil, bazat pe dovezi obiective și aplicabile clinic.