Disparități socioeconomice și factori de risc modificabili pentru demență

Un studiu publicat pe 12 noiembrie 2025 în revista Neurology evidențiază faptul că persoanele cu venituri reduse și cele aparținând grupurilor rasiale și etnice istoric subreprezentate în cercetările clinice prezintă o povară mai mare a factorilor de risc modificabili pentru demență. Deși analiza identifică asocieri consistente între venit, apartenența etnică și prevalența factorilor de risc, rezultatele nu stabilesc o relație de cauzalitate.
Factorii de risc modificabili ai demenței – cum ar fi educația scăzută, tulburările metabolice, izolarea socială, pierderea auzului sau a vederii – sunt esențiali pentru prevenția pe termen lung a declinului cognitiv. Reducerea acestor factori poate scădea substanțial riscul individual de demență. Totuși, distribuția acestor factori nu este uniformă în populație. Studiile anterioare au sugerat că persoanele cu venituri mici și grupurile etnice dezavantajate au acces redus la îngrijiri medicale și preventive, ceea ce poate contribui la acumularea unor factori de risc evitabili.

Despre studiu

Designul și populația analizată

Studiul a inclus peste cinci mii de participanți evaluați pentru treisprezece factori de risc modificabili pentru demență: nivel educațional redus, consum de alcool, obezitate, colesterol LDL crescut, traumatisme craniene, pierderea auzului netratată, pierderea vederii, diabet, hipertensiune netratată, fumat, depresie, inactivitate fizică și izolare socială. Cercetarea s-a bazat pe date colectate prin sondaj național și a inclus adulți de la vârsta tânără până la vârsta înaintată.

Participanții au fost împărțiți în șase categorii de venit pe baza raportului venit–prag de sărăcie. Grupul cu cele mai mici venituri cuprindea persoanele care trăiau sub pragul federal al sărăciei, iar cel cu cele mai ridicate venituri includea persoane cu venituri de peste cinci ori mai mari decât acest prag. Analizele au luat în considerare vârsta, sexul și apartenența rasială sau etnică.

Analiza statistică

Principalele rezultate au fost fracțiunile atribuibile populaționale pentru fiecare factor de risc (indicator al proporției de cazuri de demență care ar putea fi prevenite prin eliminarea unui factor) și rapoartele de prevalență ale factorilor individuali. În total, 13.145 de indivizi au furnizat date complete în perioada 2015–2018. Distribuția pe vârste a fost echilibrată, cu puțin peste jumătate dintre participanți având între 18 și 44 de ani.

Rezultate

Venitul și factorii de risc pentru demență

• Venitul mai mare a fost asociat cu prevalențe mai reduse pentru toate factorii de risc, cu excepția obezității, a colesterolului LDL crescut și a traumatismelor craniene.
• Pentru fiecare treaptă de creștere a venitului (echivalentul dublării venitului față de pragul sărăciei), probabilitatea de a avea un factor de risc suplimentar a scăzut cu 9%.
• Persoanele din grupul cu cele mai mici venituri au prezentat o povară semnificativ mai mare de factori de risc atât în perioada de vârstă mijlocie, cât și la vârste înaintate.

Importanța pierderii vederii și a izolării sociale în sărăcie

În rândul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei, două elemente au avut o influență deosebită asupra riscului teoretic de demență:

• Pierderea vederii: 20,9% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite dacă această problemă ar fi corectată.
• Izolarea socială: 20% dintre cazuri ar putea fi atenuate prin îmbunătățirea conexiunilor sociale.

Aceste procente evidențiază potențialul major al intervențiilor simple și accesibile pentru persoanele cu resurse financiare limitate.

Rasă, etnie și factori de risc

În analizele ajustate pentru venit, anumite grupuri rasiale și etnice istoric subreprezentate în cercetările clinice – în special persoanele de origine afro-americană, mexicană și hispanică nemexicană – au continuat să prezinte prevalențe mai mari pentru mai mulți factori de risc, inclusiv:

• Diabet
• Obezitate
• Inactivitate fizică
• Pierderea vederii la vârsta înaintată

Rezultatele sugerează că inegalitățile structurale depășesc bariera economică și se manifestă prin riscuri persistente chiar după ajustarea pentru venit.

Interpretare

Analiza evidențiază modul în care factorii socioeconomici și demografici modelează distribuția riscurilor pentru demență. Deși relațiile nu sunt cauzale, studiul arată că intervențiile țintite – cum ar fi accesul la îngrijirea vederii, sprijinul psihosocial, managementul diabetului și facilitarea exercițiului fizic – ar putea reduce substanțial riscul pentru grupurile vulnerabile.

Impactul ridicat al factorilor identificați la populațiile cu venituri reduse sugerează că programele de sănătate publică ar putea fi mult mai eficiente dacă ar prioritiza aceste comunități. Autorii subliniază că și factorii de risc din viața târzie rămân modificabili, ceea ce deschide oportunități pentru intervenții chiar și la persoanele în vârstă.

Limitări

Fiind un studiu transversal, acesta oferă doar o „fotografie” a relațiilor dintre factorii de risc și nu urmărește evoluția în timp. De asemenea, unele date au fost raportate de participanți, ceea ce poate introduce erori de memorie sau de estimare.

Concluzii

Studiul arată că persoanele cu venituri mici și cele din grupuri etnice subreprezentate prezintă o prevalență mai mare a unor factori de risc modificabili pentru demență. Prevenția ar putea fi semnificativ îmbunătățită prin strategiile care vizează reducerea acestor riscuri în comunitățile vulnerabile, în special prin servicii accesibile de îngrijire a vederii, reducerea izolării sociale și programe dedicate de control al bolilor metabolice.