Efectele muzicii asupra creierului

©

Autor:

Efectele muzicii asupra creierului

Muzica a fost omniprezentă în societatea umană încă din cele mai vechi timpuri. Liant al relațiilor interumane și instrument de cunoaștere și descoperire a naturii individului, muzica este, probabil, cel mai veridic ambasador al vieții omului, înglobând toate aspectele din existența unei specii relativ tinere.

Primele speculații legate de efectul benefic al muzicii asupra funcțiilor neuronale sunt regăsite în secolul al XVIII-lea, când Richard Brocklesby publica, în 1749, tratatul intitulat „Reflections on the power of music” („Reflecții asupra puterii muzicii”) (1). Pornindu-se de la terapii menționate încă din Antichitate în scrieri colective (ex: Asclepios, zeul medicinei în mitologia greacă) sau în opere ale unor pionieri ai medicinei (ex: Herofil, considerat părintele anatomiei științifice), Brocklesby a contribuit la fructificarea unei fascinații demult prezente în comunitățile științifice din toată lumea, anume legătura dintre muzică și substanța nervoasă.

În zilele noastre, odată cu progresele din știință și cu interesul tot mai pregnant asupra descoperirii unor noi terapii alternative în tratarea deficitelor neurologice, s-au realizat numeroase studii care au demonstrat efectele benefice ale muzicii asupra dezvoltării creierului și neuroplasticității. Astfel, în ultimele decenii, prin intermediul noilor descoperiri, s-au conturat principalele contribuții ale muzicii în ceea ce privește îmbunătățirea funcțiilor neurologice și neuropsihice:

Muzica reduce durerea

Un studiu publicat în 2014 a evidențiat rolul important al muzicii asupra reducerii durerii și creșterii mobilității în fibromialgie, o afecțiune al cărei principal simptom este durerea cronică. (2) Un alt studiu, publicat recent, în 2019, sugerează influența muzicii asupra reducerii durerii, prin conexiunile neuronale dintre regiuni ale creierului responsabile de apariția durerii și cele asociate cu relaxarea, emoțiile pozitive și funcțiile cognitive. Din punct de vedere biochimic, reducerea durerii are legătură cu eliberarea, în timpul audiției, unor opioide naturale, endogene, pe care organismul uman le secretă în mod normal, numite endorfine. (4)

Muzica accelerează vindecarea leziunilor neuronale

Un studiu din 2019, efectuat pe indivizi care au suferit leziuni cerebrale, a evidențiat impactul favorabil al muzicii asupra accelerării neuroplasticității și refacerii conexiunilor, cât și îmbunătățirii funcțiilor neuronale. (8)

De asemenea, s-a observat că pacienții care au ascultat constant muzică în perioada postoperatorie, ulterior unor intervenții neurochirurgicale, au avut o recuperare completă și evident accelerată, în comparație cu cei care nu au ascultat muzică în perioada postoperatorie. (9)

Un alt studiu evidențiază efectul pozitiv al muzicii asupra recuperării după un accident vascular cerebral: s-a observat că pacienții care au ascultat zilnic muzică imediat după stabilizarea leziunilor provocate de accidentului vascular cerebral au avut parte de o recuperare mult mai bună, în comparație cu pacienții care nu au ascultat muzică în perioada de după accident. Se bănuiește că la baza acestui efect stau conexiunile neuronale între circuitele dintre aria din creier stimulată de muzică și aria motorie. Acesta este considerat, însă, doar începutul includerii muzicii în multe alte terapii care să contribuie semnificativ la tratamentul sau chiar vindecarea unor afecțiuni neuronale/deurodegenerative diverse, precum boala Alzheimer, Parkinson, accidentele vasculare hemoragice/ischemice, atacurile ischemice tranzitorii ș. a. m. d. (5, 10) Numeroase alte studii au evidențiat efectele miraculoase ale terapiei prin muzică în reabilitarea și recuperarea unor pacienți cu deficiențe neuronale semnificative. (11, 12, 13)

Muzica reduce stresul, previne apariția anxietății și creează mecanisme eficiente de coping

Specialiștii sunt de părere că muzica poate fi utilizată ca un foarte eficient instrument de gestionare a stresului, efectul acesteia fiind considerat similar cu acțiunea anxioliticelor și a altor medicamente utilizate pentru tratamentul anxietății (14). Mai mult decât atât, cercetătorii au și identificat câteva tipuri de muzică ce s-au dovedit utile în reducerea stresului (muzică celtică, ambientală, jazz, muzică clasică sau flaut) . Astfel, atât stresul cât și consecințele negative ale acestuia asupra organismului (de ex: asupra sistemului cardiovascular sau imunității) pot fi prevenite prin intermediul muzicii. (5, 7)

În ceea ce privește crearea unor mecanisme eficiente de coping împotriva numeroaselor tipuri de distres, un studiu longitudinal efectuat pe elevii unei școli de muzică a evidențiat o capacitate crescută a acestora de a-și controla impulsurile (control de inhibiție) , această aptitudine fiind corelată cu sănătatea mintală, echilibrul socio-emoțional și succesul academic. (15)

Crește capacitatea de concentrare și memorizare

Legătura dintre muzică și memorie este evocată în primul rând de capacitatea acesteia de a determina apariția unor amintiri specifice, corelate cu anumite experiențe. Același substrat neuroanatomic care determină această asociere este responsabil de creșterea capacității de memorizare a persoanelor care ascultă muzică în mod constant față de cele care nu ascultă în mod obișnuit muzică. Unele studii au evidențiat, de asemenea, ameliorarea progresiei unor boli degenerative, în cadrul cărora au loc pierderi de memorie însemnate, precum demența sau boala Alzheimer, ca rezultat al terapiei prin muzică. (5, 6, 7)

Crește productivitatea

Un alt efect al muzicii este reprezentat de creșterea în organism a concentrației hormonilor și altor substanțe responsabile de concentrarea mentală și energia psihică, cât și de stimularea receptorilor acestora, determinând o îmbunătățire semnificativă a productivității. În funcție de tipul de personalitate al fiecăruia, anumite stiluri de muzică pot fi eficiente în creșterea productivității, diferite de la individ la individ. (7, 16)

Îmbunătățește calitatea somnului

Calitatea somnului poate fi ameliorată în rândul persoanelor care ascultă regulat muzică, iar în contextul în care din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu tulburări de somn acute sau cronice, muzica poate reprezenta un remediu ieftin și sănătos de a îmbunătăți somnul acestora. (7) Un studiu care a avut ca subiecți 94 studenți cu tulburări de somn a demonstrat influența semnificativă pe care muzica clasică o are asupra ameliorării calității somnului și chiar eliminarea insomniei. De asemenea, același studiu sugerează și efectul benefic al muzicii asupra reducerii episoadelor depresive în rândul studenților cu tulburări de somn. (18)

Muzica întărește sistemul imunitar și previne apariția bolilor cardiovasculare

Muzica poate fi benefică și din punct de vederii al creșterii imunității: în cadrul unui studiu efectuat de cercetătorii Institutului Max Planck, din Leipzig, Germania, 300 subiecți au prezentat niveluri ridicate de anticorpi (imunoglobulina A) și scăzute de cortizon ulterior unor audiții muzicale periodice. (7) De asemenea, prin reducerea tensiunii arteriale și frecvenței cardiace, persoanele care ascultă muzică în mod regulat sunt mai protejate împotriva apariției afecțiunilor cardiace. (19)

Muzica stimulează creativitatea

Unul din cele mai impresionante efecte ale muzicii este și contribuția asupra creșterii creativității: s-a demonstrat că muzica este asociată cu gândirea disociativă și, în general, cu un stil flexibil de gândire. De asemenea, s-a constatat că realizarea unor activități intelectuale solicitante, concomitent cu expunerea la un fundal muzical, stimulează rezolvarea sarcinilor într-un mod creativ și original. (17)


Data actualizare: 06-01-2020 | creare: 06-01-2020 | Vizite: 278
Bibliografie
1. “Learn about a Condition: American Pediatric Surgical Association.” Learn about a Condition | American Pediatric Surgical Association, link: https://hekint.org/2017/01/30/medicine-musica-the-eighteenth-century-rationalization-of-music-and-medicine/
2. Garza-Villarreal, Eduardo A, et al. “Music Reduces Pain and Increases Functional Mobility in Fibromyalgia.” Frontiers in Psychology, Frontiers Media S.A., 11 Feb. 2014;5:90, doi: 10.3389/fpsyg.2014.00090, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24575066
3. Pando-Naude, V. Barrios, F.A., Alcauter, S., Pasaye, E.H., Vase, L. Brattico, E., Garza Villareal, E. A, (2019), Funcional connectivity of music –induced analgesia in fibromyalgia, scientific reports, 9(1), doi: 10.1038/s41598-019-51990-4, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31664132
4. Brown, Bruce. “Music Has the Same Effect on the Brain as Opiods and Sex.” Digital Trends, Digital Trends, 19 Feb. 2017, link: https://www.digitaltrends.com/music/music-drugs-brain/
5. “The Benefits of Music: How the Science of Music Can Help You.” Science of People, 12 Dec. 2019, link: https://www.scienceofpeople.com/benefits-music/
6. “The Powerful Effect of Music On the Brain.” The Powerful Effect of Music on the Brain, 1 Feb. 2018, link: https://www.thetabernaclechoir.org/articles/the-powerful-effect-of-music-on-the-brain.html
7. Luke. “Music and the Brain [Effects of Music on the Brain].” Thrive Global, 14 July 2019, link: https://thriveglobal.com/stories/music-and-brain/
8. Siponkoski, S.-T., Martinez-Molina, N., Kuusela, L., Laitinen, S., Holma, M., Ahlfors, M., … Särkämö, T. (2019). Music Therapy Enhances Executive Functions and Prefrontal Structural Neuroplasticity after Traumatic Brain Injury: Evidence from a Randomized Controlled Trial. Journal of Neurotrauma. doi:10.1089/neu.2019.6413, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31642408
9. aaa Jenny Hole, MBBS, Martin Hirsch, MBBS, Elizabeth Ball, PhD , Catherine Meads, PhD , Music as an aid for postoperative recovery in adults: a systematic review and meta-analysis, The Lancet, Aug 2015, link: https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(15)60169-6/fulltext
10. “Listening to Music in the Early Stages after a Stroke Can Improve Patients' Recovery.” News, 24 June 2019, link: https://www.news-medical.net/news/2008/02/20/35390.aspx
11. Altenmüller, E., & Schlaug, G. (2015). Apollo’s gift. Music, Neurology, and Neuroscience: Evolution, the Musical Brain, Medical Conditions, and Therapies, 237–252. doi:10.1016/bs.pbr.2014.11.029, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25725918
12. Schlaug, G. (2015). Musicians and music making as a model for the study of brain plasticity. Music, Neurology, and Neuroscience: Evolution, the Musical Brain, Medical Conditions, and Therapies, 37–55. doi:10.1016/bs.pbr.2014.11.020, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25725909
13. Michael Trimble and Dale Hesdorffer , Music and the brain: the neuroscience of music and musical appreciation, BJPsych Int. 2017 May; 14(2): 28–31 , link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5618809/
14. ”Releasing Stress Through the Power of Music: Counseling Services.” University of Nevada, Reno, link: https://www.unr.edu/counseling/virtual-relaxation-room/releasing-stress-through-the-power-of-music
15. Hennessy S. L., Sachs, M. E., Ilari, B., & Habibi, A. (2019). Effects of Music Training on Inhibitory Control and Associated Neural Networks in School-Aged Children: A Longitudinal Study. Frontiers in Neuroscience, 13. doi:10.3389/fnins.2019.01080, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31680820
16. ”Music and Productivity: How Music Can Make You More Productive.” Science of People, 29 Jan. 2019, link: https://www.scienceofpeople.com/music-productivity/
17. Heid, Markham. “The Science Behind Music's Impact on Creativity.” Time, Time, 16 July 2019, link: https://time.com/5626958/music-creative-thinking/
18. Harmat, L., Takács, J., & Bódizs, R. (2008). Music improves sleep quality in students. Journal of Advanced Nursing, 62(3), 327–335. doi:10.1111/j.1365-2648.2008.04602, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18426457
19. Harvard Health Publishing. “Using Music to Tune the Heart.” Harvard Health, link: https://www.health.harvard.edu/newsletter_article/using-music-to-tune-the-heart
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Sedivitax

Relaxare și stare de bine cu Sedivitax Datorită extractelor de Floarea-pasiunii, Valeriană, Mac californian și Roiniță, formula Sedivitax Capsule pentru adulți are o acțiune dublă atât asupra calității somnului nocturn, cât și asupra stării de spirit din timpul zilei.Detalii aici

 
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce unele persoane nu reacționează emoțional la niciun tip de muzică?
  • Persoanele care știu să cânte la un instrument muzical au o viteză de reacție mai mare
  • Muzica veselă evocă mult mai ușor amintiri autobiografice
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.