Efectul medicamentelor utilizate în boala Alzheimer asupra funcțiilor neurocognitive la copiii și adolescenții cu tulburare de spectru autist și IQ scăzut

O cercetare publicată în revista Translational Psychiatry la data de 17 noiembrie 2025 a analizat toate studiile disponibile până la 21 mai 2025 privind relația dintre administrarea medicamentelor utilizate în boala Alzheimer și evoluția funcțiilor neurocognitive la copii și adolescenți cu tulburare de spectru autist și coeficient intelectual scăzut.

Context

Tulburarea de spectru autist se caracterizează prin dificultăți persistente în comunicarea socială și comportamente repetitive, fiind o condiție neurodezvoltamentală heterogenă. Aproape jumătate dintre copiii cu această tulburare prezintă și dizabilitate intelectuală, iar acești copii sunt expuși unui risc semnificativ crescut de traiectorii dezvoltare nefavorabile, inclusiv declin al abilităților verbale și nonverbale.

Date epidemiologice recente arată că indivizii cu tulburare de spectru autist și dizabilitate intelectuală prezintă un risc aproape de trei ori mai mare de demență și boală Alzheimer la vârsta adultă comparativ cu populația generală. Convergența neurobiologică între aceste două condiții a generat interesul pentru posibile beneficii terapeutice comune.

Medicamentele aprobate pentru boala Alzheimer includ inhibitori de colinesterază (donepezil, galantamină, rivastigmină, benzgalantamină) și antagoniști ai receptorilor N-metil-D-aspartat (memantină). Aceste clase farmacologice vizează sisteme neurobiologice despre care se consideră că sunt implicate și în tulburarea de spectru autist, în special în contextul dezechilibrului glutamatergic, al disfuncțiilor colinergice și al neuroplasticității afectate.

În lipsa unor tratamente aprobate pentru deficitele cognitive din tulburarea de spectru autist, dar și în contextul unor investigații privind terapii genetice emergente, reorientarea atenției spre modularea timpurie a funcțiilor cognitive reprezintă o direcție de cercetare tot mai relevantă.

Despre studiu

Această trecere în revistă de tip scoping review a fost realizată conform ghidurilor PRISMA și a inclus studii publicate din momentul apariției bazei de date până la data de 21 mai 2025. Au fost analizate patru baze de date majore: PubMed, PsycInfo, Scopus și Web of Science.

Criterii de includere

• Participanți cu vârsta între 2 și 21 de ani.

• Diagnostic confirmat de tulburare de spectru autist.

• Coeficient intelectual sub 85.

• Administrarea unui medicament aprobat de autoritatea americană Food and Drug Administration pentru deficitul cognitiv din boala Alzheimer (donepezil, galantamină, rivastigmină, benzgalantamină, memantină, aducanumab, lecanemab, donanemab).

• Evaluarea funcțiilor neurocognitive în cel puțin un domeniu definit de DSM-5: atenție complexă, funcții executive, învățare și memorie, limbaj, funcții perceptual-motorii, cogniție socială.

Rezultatele selecției

Au fost identificate 12 studii care au îndeplinit criteriile de includere.

• 6 studii au evaluat inhibitori de colinesterază.

• 6 studii au analizat antagoniști ai receptorilor N-metil-D-aspartat.

Din totalul medicamentelor aprobate pentru boala Alzheimer, doar trei au apărut în studiile eligibile:

• Donepezil,

• Rivastigmină tartrată,

• Memantină.

Medicamentele de tip anticorp monoclonal (aducanumab, lecanemab, donanemab) nu au fost investigate în populația pediatrică cu tulburare de spectru autist și coeficient intelectual scăzut.

Metodologia studiilor incluse

Studiile au folosit o varietate de instrumente standardizate pentru evaluarea funcțiilor cognitive, incluzând teste de limbaj, măsuri ale atenției, probe de memorie, teste pentru funcții executive și evaluări ale coeficientului intelectual. Duratele tratamentului au variat considerabil între studii:

• unele studii cu inhibitori de colinesterază au avut perioade de tratament de 10–12 săptămâni;

• studiile cu memantină au inclus durate de la 10 săptămâni până la 230 de săptămâni, acestea fiind cele mai lungi și observându-se, de altfel, și cele mai clare îmbunătățiri ale limbajului.

Un aspect subliniat în mai multe studii a fost diferența între rezultate în funcție de vârstă. Copiii mai mici decât vârsta de 10 ani au prezentat răspunsuri terapeutice mai rapide și mai consistente comparativ cu adolescenții.

Rezultate

Rezultatele pentru inhibitorii de colinesterază

Cele șase studii axate pe această clasă au raportat următoarele:

• Limbaj: îmbunătățiri în 60% dintre cele cinci studii care au evaluat acest domeniu.

• Funcții executive: îmbunătățiri în 100% dintre cele două studii care au raportat rezultate.

• Atenție complexă: îmbunătățiri în 100% dintre studiile care au măsurat acest domeniu.

• Abilitate cognitivă generală: îmbunătățiri în 50% dintre cele două studii raportate.

Un rezultat notabil provine dintr-un studiu care a identificat o diferență semnificativă între copii și adolescenți, arătând că copiii sub 10 ani au prezentat îmbunătățiri în limbaj după numai 12 săptămâni, efect menținut încă șase luni după întreruperea tratamentului.

Rezultatele pentru antagoniștii NMDA

Din cele șase studii axate pe memantină, rezultatele au arătat o ameliorare consistentă:

• Învățare și memorie: îmbunătățiri în 100% dintre cele două studii raportate.

• Limbaj: îmbunătățiri în 60% dintre cele cinci studii care au evaluat acest domeniu.

• Funcții executive: îmbunătățiri în 75% dintre cele patru studii.

• Funcții perceptual-motorii: îmbunătățiri în 66,6% din trei studii.

• Atenție complexă: îmbunătățiri în 100% dintre studiile raportate.

• Abilitate cognitivă generală: îmbunătățiri în 50% dintre cele două studii care au evaluat acest domeniu.

Unul dintre studiile cu cele mai robuste rezultate a raportat creșteri de peste 10 puncte în coeficientul intelectual verbal la un subset de copii tratați cu memantină.

Observații suplimentare din discuțiile studiului

• Funcțiile cognitive sunt interdependente, iar îmbunătățirile în abilitatea cognitivă generală pot facilita progrese în limbaj, atenție și memorie.

• Rezultatele preliminare sugerează că intervențiile farmacologice timpurii ar putea modifica traiectorii neurodezvoltamentale înainte ca deficitele să devină stabile.

• Durata tratamentului influențează semnificativ rezultatele, perioadele lungi fiind asociate cu îmbunătățiri mai consistente, mai ales în domeniul limbajului.

• Mecanismele farmacologice exacte la copiii mici rămân insuficient înțelese, iar dezvoltarea receptorilor, metabolismul și maturarea sistemelor neurochimice pot modifica răspunsul la medicamente.

Concluzii

Această analiză amplă a evidențiat că atât inhibitorii de colinesterază, cât și antagoniștii receptorilor N-metil-D-aspartat pot produce îmbunătățiri semnificative și replicabile în funcțiile neurocognitive la copii și adolescenți cu tulburare de spectru autist și coeficient intelectual scăzut. Domeniile cu cele mai consistente progresii au fost:

• limbajul,

• funcțiile executive,

• atenția complexă,

• abilitatea cognitivă generală,

• învățarea și memoria (în special pentru memantină).

Un aspect central al concluziilor este acela că vârsta reprezintă un determinant critic al răspunsului terapeutic, copiii sub 10 ani prezentând cele mai mari beneficii.

Cu toate acestea, numărul limitat de studii, lipsa unor evaluări standardizate în unele cazuri și duratele relativ scurte ale tratamentelor subliniază necesitatea unor studii controlate, riguroase, cu perioade lungi de monitorizare. În absența unor tratamente aprobate pentru deficitele cognitive din tulburarea de spectru autist, rezultatele prezente deschid o direcție promițătoare în cercetarea neurodezvoltării și în potențiala extindere a utilizării medicamentelor pentru boala Alzheimer în populația pediatrică cu tulburare de spectru autist și dizabilitate intelectuală.