Factori de mediu și sociali influențează îmbătrânirea creierului

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu recent publicat în Nature Science și realizat cu implicarea Universității din Surrey arată că ritmul de îmbătrânire al creierului poate varia semnificativ între indivizi, fiind influențat de factori de mediu și sociali. În special, țările cu inegalități mai mari—fie că sunt economice, legate de poluare sau de sănătate—prezintă populații cu vârste cerebrale mai înaintate.

Contextul studiului

Îmbătrânirea creierului nu urmează întotdeauna același ritm cu vârsta cronologică a unei persoane (numărul real de ani trăiți). Această diferență între vârsta biologică estimată a creierului și vârsta cronologică poate fi afectată de factori diverși, cum ar fi poluarea, inegalitățile de venituri sau sănătate, în special în rândul persoanelor în vârstă și celor care suferă de demență. Până în prezent, nu era clar cum acești factori combinați ar putea accelera sau întârzia îmbătrânirea creierului în diverse populații geografice.

Desfășurarea studiului

Pentru a investiga aceste relații, o echipă internațională de cercetători a dezvoltat metode de măsurare a îmbătrânirii creierului folosind ceasuri cerebrale avansate, bazate pe învățarea profundă a rețelelor cerebrale. Studiul a implicat un set de date divers, cuprinzând 5.306 participanți din 15 țări, inclusiv națiuni din America Latină și Caraibe (LAC), precum și țări non-LAC.

Cercetătorii au analizat datele obținute prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și electroencefalografie (EEG) pentru a cuantifica diferențele de vârstă cerebrală în rândul persoanelor sănătoase și al celor cu afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi declinul cognitiv ușor, boala Alzheimer și degenerarea lobului frontotemporal.

Dr. Daniel Abasolo, coautor al studiului și șef al Centrului de Inginerie Biomedicală la Universitatea din Surrey, a subliniat: „Cercetarea noastră arată că în țările unde inegalitatea este mai mare, creierele oamenilor tind să îmbătrânească mai repede, mai ales în zonele creierului cele mai afectate de îmbătrânire. Am constatat că factori precum inegalitatea socio-economică, poluarea aerului și impactul bolilor joacă un rol important în acest proces de îmbătrânire accelerată, în special în țările mai sărace."

Rezultatele studiului

Participanții diagnosticați cu demență, în special cei cu boala Alzheimer, au prezentat cele mai semnificative diferențe între vârsta cerebrală estimată și cea cronologică. Studiul a evidențiat, de asemenea, diferențe între sexe în ceea ce privește îmbătrânirea creierului, cu femeile din țările LAC arătând o îmbătrânire cerebrală mai accelerată, în special în rândul celor cu boala Alzheimer. Aceste diferențe au fost legate de sexul biologic și de disparitățile de sănătate și condiții sociale. Variabile precum calitatea semnalului, demografia sau metodele de achiziție nu au explicat rezultatele obținute. Aceste constatări subliniază rolul factorilor de mediu și sociali în disparitățile legate de sănătatea creierului.

Implicații pentru sănătatea publică și neuroștiințe

Descoperirile acestui studiu au implicații profunde pentru neuroștiințe și sănătatea creierului, în special în înțelegerea interacțiunii dintre factorii macro (exposomul) și mecanismele care stau la baza îmbătrânirii creierului în diverse populații, atât în cazul îmbătrânirii sănătoase, cât și al demenței. Abordarea integrată a studiului, care combină multiple dimensiuni ale diversității în cercetarea sănătății creierului, oferă un nou cadru pentru medicina personalizată.

Acest cadru ar putea fi crucial pentru identificarea persoanelor cu risc de boli neurodegenerative și dezvoltarea de intervenții țintite pentru a atenua aceste riscuri. În plus, rezultatele studiului subliniază importanța includerii factorilor de mediu și sociali în politicile de sănătate publică. Prin abordarea problemelor precum inegalitatea socio-economică și poluarea mediului, factorii de decizie politică pot contribui la reducerea diferențelor de vârstă cerebrală și la promovarea unei îmbătrâniri mai sănătoase la nivelul populațiilor.

Prezentare suplimentară: boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează în principal persoanele în vârstă. Se caracterizează prin declinul treptat al funcțiilor cognitive, inclusiv memoria, gândirea și comportamentul. În stadiile avansate, boala poate duce la pierderea independenței și necesită îngrijire constantă. Factorii de risc includ vârsta înaintată, istoricul familial, precum și condițiile medicale și de stil de viață. Nu există un tratament curativ pentru boala Alzheimer, dar anumite intervenții farmacologice și non-farmacologice pot ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii.

Data actualizare: 30-08-2024 | creare: 30-08-2024 | Vizite: 307

Bibliografie

Moguilner, S., et al. (2024). Brain clocks capture diversity and disparities in aging and dementia across geographically diverse populations. Nature Medicine. doi.org/10.1038/s41591-024-03209-x.

Image by freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Contrar așteptărilor, yoga Iyengar a fost asociată cu o creștere a incidenței căderilor la vârstnici

La nivel global, căderile reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu peste 37,3 milioane de incide...

Multimorbiditatea a fost asociată cu un risc crescut de cădere și deces la vârstnici

Căderile reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pentru adulții de vârstă mijlocie și v&ac...

Reducerea prescripțiilor de somnifere la adulții în vârstă ar putea oferi beneficii pentru sănătate și economie

Insomnia afectează până la jumătate dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani, fiind caracterizat�...

Muzica poate dezvălui zonele creierului care sunt afectate de îmbătrânire
Exercițiul fizic încetinește procesul de îmbătrânire al organismului [meta-analiză]
Ceaiul verde poate încetini îmbătrânirea prin protejarea împotriva scurtării telomerelor odată cu vârsta
Adoptarea a 8 obiceiuri sănătoase îți poate prelungi viața cu peste 20 de ani

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Creierul uman îmbătrânește mai puțin decât se credea inițial

Îmbătrânirea creierului continuă să fie intens studiată, mai ales în ultimii ani, ca urmare a dezvoltării m...

Hrană pentru creier - top 5 alimente

Având în vedere că nu s-a inventat o pastilă magică să prevină declinul cognitiv, nici în cazul alimentați...

Dansul poate inversa semnele de îmbătrânire din creier

Un nou studiu, ce compară efectele dansului și a antrenamentului de rezistență asupra persoanelor în vârstă,...

Au fost identificate genele asociate deteriorării creierului odată cu vârsta

Microbii pot inversa îmbătrânirea creierului

Activitatea fizică ar putea îmbunătăți abilitățile cognitive ale creierului îmbătrânit

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Atrofie cordicală și etopie tonsilară cerebrală - ușoare

intră pe forum