Ghid hipertensiune: de ce este tensiunea arterială atât de importantă și cum o putem menține la valori sănătoase

Hipertensiunea arterială este principala cauză indirectă de deces la români, fiind responsabilă pentru peste 60% din decesele de cauză cardiovasculară din România.
O evaluare statistică din 2023 arăta că 48% dintre românii cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială. 
Dintre aceștia sunt diagnosticați 68%, iau tratament 59%, dar au tensiunea adusă la valori normale doar 30%.

Jonathan Bennion, asistent universitar și cofondator al Institute of Human Anatomy din Statele Unite, este cunoscut pentru modul său clar și vizual de a explica fiziologia corpului uman. Într-unul dintre cele mai urmărite videoclipuri ale sale, el discută despre tensiunea arterială – un parametru adesea subestimat, dar esențial pentru sănătatea cardiovasculară și funcționarea întregului organism. Bennion își propune să explice nu doar ce este tensiunea arterială, ci de ce contează atât de mult și cum poate fi controlată prin metode practice și bazate pe fiziologie.

Cum funcționează tensiunea arterială: principiul „Goldilocks”

Jonathan introduce conceptul de „principiu Goldilocks” – o analogie care descrie nevoia ca tensiunea arterială să fie „nici prea mare, nici prea mică”, ci „exact potrivită”.
O presiune prea scăzută înseamnă irigare insuficientă a țesuturilor și un aport inadecvat de oxigen către organe, ceea ce poate provoca amețeli sau pierderea temporară a cunoștinței (cum se întâmplă când te ridici brusc în picioare). În schimb, o presiune prea mare, mai ales dacă persistă în timp, deteriorează pereții vaselor de sânge și generează leziuni progresive la nivelul inimii, creierului, rinichilor și altor organe.

El explică simplu: „Sângele este un lichid care exercită presiune asupra pereților vaselor, exact cum apa dintr-un furtun apasă pe pereții acestuia.”
Aceasta este esența tensiunii arteriale: forța cu care sângele împinge pereții arteriali în timp ce inima îl pompează prin sistemul circulator.

Inima și vasele de sânge: doi factori determinanți ai tensiunii arteriale

Formula fiziologică fundamentală a tensiunii arteriale este:
Tensiunea arterială = Debit cardiac × Rezistență vasculară sistemică.

• Debit cardiac (Cardiac Output): cantitatea de sânge pompată de inimă într-un minut. Aceasta depinde de frecvența cardiacă și de forța contracției inimii. Cu cât inima pompează mai mult sânge, cu atât crește tensiunea arterială.

• Rezistența vasculară sistemică: rezistența opusă de pereții arterelor fluxului sangvin. Ea depinde de tonusul muscular al arteriolelor (gradul de contracție al musculaturii netede), de lungimea totală a vaselor și mai ales de complianta lor – adică de cât de ușor se pot întinde și reveni la forma inițială.

Jonathan subliniază că arterele sănătoase sunt elastice. Când sângele este pompat în aortă, aceasta se întinde ușor, apoi se contractă (recoilează), împingând sângele mai departe.
Acest fenomen ajută inima: „Este un impuls gratuit – nu necesită energie suplimentară (ATP)”, spune el.
În schimb, arterele rigide, afectate de ateroscleroză, nu mai pot absorbi și elibera această energie elastică. Inima trebuie să depună mai mult efort pentru a propulsa sângele, ceea ce crește tensiunea arterială și solicită mușchiul cardiac.

De ce sunt arterele sănătoase esențiale

O bună parte a discuției este dedicată rolului arterelor sănătoase în menținerea unei tensiuni arteriale stabile.
Depunerile de colesterol și formarea plăcilor de aterom îngustează lumenul arterial și reduc elasticitatea vaselor, fenomen cunoscut drept scăderea complianței arteriale. Această rigidizare contribuie nu doar la creșterea tensiunii, ci și la riscul de accidente vasculare cerebrale și boală coronariană.

Bennion explică faptul că „plăcile aterosclerotice pot bloca fluxul sangvin, dar și atunci când nu îl blochează complet, ele afectează flexibilitatea pereților arteriali”.
Această pierdere a elasticității determină un cerc vicios: presiunea ridicată agravează deteriorarea vaselor, iar vasele deteriorate mențin tensiunea ridicată.

Care sunt valorile normale și cele patologice ale tensiunii arteriale

Tensiunea arterială se exprimă în milimetri coloană de mercur (mmHg) și are două componente:

• Sistolică (primul număr) – presiunea exercitată atunci când inima se contractă și pompează sângele;

• Diastolică (al doilea număr) – presiunea când inima se relaxează între două bătăi.

Valorile recomandate sunt:

• Normale: sub 120/80 mmHg;

• Tensiune arterială crescută: sistolică între 120–129 mmHg, diastolică sub 80;

• Hipertensiune de grad I: sistolică între 130–139 mmHg sau diastolică între 80–89 mmHg;

• Hipertensiune de grad II: sistolică ≥ 140 mmHg sau diastolică ≥ 90 mmHg.

Aceste praguri, explică Bennion, nu sunt doar orientative: ele marchează tranziția între funcționarea fiziologică normală și stresul patologic asupra sistemului cardiovascular.

Cum se măsoară corect tensiunea arterială

Pentru ca valorile să fie relevante, tehnica de măsurare este esențială. Jonathan subliniază pașii corecți:

• pacientul trebuie să stea relaxat, așezat pe un scaun, cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, timp de cel puțin 5 minute înainte de măsurare;

• se evită cafeaua, exercițiul fizic și fumatul în cele 30 de minute anterioare;

• vezica urinară trebuie să fie goală, iar brațul sprijinit la nivelul inimii;

• nici pacientul, nici persoana care măsoară nu trebuie să vorbească în timpul procedurii.

El atrage atenția că în multe clinici, mai ales în serviciile de urgență, aceste condiții nu pot fi respectate, iar valorile pot fi temporar crescute din cauza stresului sau durerii. De aceea, măsurătorile repetate în condiții standardizate – acasă sau în cabinetul medicului de familie – oferă o imagine mai fidelă asupra tensiunii reale.

De ce ar trebui să ne preocupe tensiunea arterială

Jonathan Bennion descrie hipertensiunea ca pe un „ucigaș tăcut” – o expresie consacrată, dar pe deplin justificată din punct de vedere medical.
El subliniază că majoritatea persoanelor cu tensiune crescută nu prezintă niciun simptom, iar primele semne apar adesea abia când boala a afectat deja organele interne.
Doar în cazurile severe, când valorile depășesc 180 mmHg pentru presiunea sistolică și/sau 120 mmHg pentru cea diastolică, pot apărea manifestări precum cefalee sau senzație de disconfort, însă chiar și atunci multe persoane rămân asimptomatice.

Problema majoră, explică el, este efectul cumulativ al presiunii crescute asupra pereților vasculari. Chiar și o hipertensiune ușoară, dar persistentă, obligă inima să muncească mai intens, ceea ce în timp poate duce la hipertrofie ventriculară stângă și ulterior la insuficiență cardiacă.
Pe lângă inimă, presiunea mecanică exercitată de sângele circulant provoacă microleziuni endoteliale în pereții arteriali, inițiind procese inflamatorii și favorizând depunerea colesterolului – primul pas către ateroscleroză.

Cum afectează hipertensiunea organele vitale

Bennion detaliază modul în care tensiunea arterială crescută afectează diverse organe, printr-un mecanism comun: deteriorarea vaselor de sânge.
Pe măsură ce presiunea rămâne ridicată, stratul intern (endoteliul) al arterelor suferă mici rupturi. Acestea devin puncte de ancorare pentru colesterol, lipide și celule inflamatorii, formând plăci ateromatoase.
Consecințele diferă în funcție de locul afectat:

• Dacă procesul apare în arterele coronare, care irigă inima, rezultatul poate fi infarctul miocardic;

• Dacă afectează arterele carotide sau alte vase cerebrale, poate duce la accident vascular ischemic;

• Dacă implică rețeaua fină de capilare renale, rezultatul este boala cronică de rinichi, cu scăderea progresivă a funcției de filtrare;

• În cazul arterelor retiniene, hipertensiunea necontrolată poate produce retinopatie hipertensivă, afectând vederea.

El subliniază că rinichii sunt printre cele mai vulnerabile organe: „Vasele minuscule din rinichi sunt extrem de sensibile la presiune – când sunt supuse unei tensiuni mari pentru perioade lungi, pot fi distruse iremediabil, ducând la insuficiență renală.”

Legătura dintre tensiunea arterială și anevrisme

Un alt risc semnificativ asociat hipertensiunii cronice este formarea anevrismelor.
Un anevrism reprezintă o dilatare anormală a peretelui unei artere, cauzată de slăbirea structurii sale.
Bennion explică faptul că presiunea crescută acționează constant asupra pereților arteriali, contribuind la subțierea și deformarea lor.
Dacă anevrismul apare într-o arteră cerebrală și se rupe, poate provoca accident vascular hemoragic, o urgență cu mortalitate ridicată.
De aceea, menținerea tensiunii în limite normale nu este doar o măsură de confort, ci o strategie de prevenție vitală.

Cum putem reduce tensiunea arterială

După ce explică riscurile, Bennion trece la partea constructivă a discuției: ce putem face concret pentru a reduce tensiunea arterială și a îmbunătăți sănătatea inimii.

1. Activitatea fizică regulată

Exercițiul fizic este una dintre cele mai eficiente intervenții non-farmacologice.
Deși tensiunea crește temporar în timpul efortului, efectul pe termen lung este de scădere a valorilor bazale.
Bennion menționează că activitatea combinată — aerobică și de rezistență — poate scădea:

• Presiunea sistolică cu 4–6 mmHg

• Presiunea diastolică cu aproximativ 3 mmHg

Chiar dacă aceste valori pot părea mici, ele sunt semnificative la nivel populațional și independente de pierderea în greutate.
Mai mult, scăderea ponderală amplifică efectul benefic: pentru fiecare kilogram pierdut, tensiunea se poate reduce suplimentar cu 0,5–2 mmHg.

2. Reducerea aportului de sodiu

Limitarea sării din alimentație este un alt pilon esențial.
Bennion citează date conform cărora reducerea aportului de sodiu poate diminua presiunea sistolică cu aproximativ 4,8 mmHg și cea diastolică cu 2,5 mmHg.
El recomandă adoptarea unei diete naturale, bazate pe alimente integrale, evitând produsele ultraprocesate și mesele gata preparate, care conțin adesea cantități ascunse de sare.

3. Dieta DASH

Un model alimentar cu eficiență dovedită este DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).
Aceasta promovează:

• consum ridicat de fructe, legume, cereale integrale, lactate degresate, pește, carne albă și nuci;

• reducerea zahărului, băuturilor îndulcite și cărnii roșii;

• aport crescut de potasiu, magneziu, calciu, proteine și fibre;

• aport redus de grăsimi saturate și colesterol.

Această combinație de nutrienți favorizează dilatarea vaselor de sânge, reglarea volumului circulant și scăderea inflamației endoteliale – toate contribuind la reducerea tensiunii.

4. Controlul consumului de alcool

Excesul de alcool este un factor tensionogen clar demonstrat.
Femeile care consumă două sau mai multe băuturi zilnic și bărbații cu trei sau mai multe au o incidență semnificativ crescută de hipertensiune.
Recomandarea este ca persoanele hipertensive să nu depășească:

• 1 băutură/zi pentru femei

• 2 băuturi/zi pentru bărbați

Medicația antihipertensivă și când devine necesară

Deși Bennion promovează un stil de viață sănătos ca primă linie de apărare, el recunoaște că nu întotdeauna modificările comportamentale sunt suficiente.
Factori precum vârsta, predispoziția genetică și bolile concomitente pot limita răspunsul la intervențiile non-farmacologice.
În aceste cazuri, medicamentele antihipertensive devin indispensabile.
Scopul nu este doar de a obține o valoare „frumoasă” pe aparat, ci de a reduce riscul de infarct, accident vascular și insuficiență renală.

El subliniază: „Unii oameni pot controla tensiunea doar prin alimentație și exercițiu. Alții, din motive care nu țin de voință, vor avea nevoie de tratament medicamentos. Important este să o menținem sub control, indiferent de metoda folosită.”

Concluzii și reflecții finale

În încheiere, Jonathan Bennion revine la esența mesajului său: tensiunea arterială este un indicator fundamental al sănătății generale.
Fiecare inimă pompează aproximativ 100.000 de ori pe zi, iar vasele de sânge trebuie să suporte această presiune continuă. Menținerea unui echilibru între forța inimii și flexibilitatea arterelor este cheia longevității cardiovasculare.

El amintește publicului că prevenția nu este o acțiune unică, ci un proces: „Nu trebuie să aștepți până când ai o problemă. Controlul tensiunii arteriale înseamnă să ai grijă de tine în fiecare zi, puțin câte puțin.”