Care valoare a tensiunii arteriale este mai periculoasă: sistolica sau diastolica?

Semnificația valorilor afișate la măsurarea tensiunii

Medicul pornește de la o situație familiară: măsurarea tensiunii în cabinetul medical. Valorile afișate, de exemplu 138/76, pot ridica întrebarea "care dintre ele contează mai mult?". El răspunde printr-o expunere clară a celor două componente.

Primul număr este tensiunea sistolică. Aceasta reflectă presiunea asupra pereților arteriali în momentul în care inima se contractă și pompează sângele în circulație. Imaginea folosită este aceea a pornirii unui robinet, unde la deschidere are loc un val inițial de apă.

Al doilea număr este tensiunea diastolică. Ea reprezintă presiunea din artere atunci când inima se relaxează și se umple cu sânge, comparabilă cu presiunea constantă dintr-o țeavă chiar și în absența pompării active.

Ambele valori sunt importante, însă nu cresc neapărat din aceleași motive și pot reflecta diferite probleme asupra sistemului cardiovascular.

Cum a privit medicina tensiunea de-a lungul timpului

Autorul explică o schimbare de perspectivă importantă. În trecut, medicii considerau tensiunea diastolică drept indicatorul major al riscului cardiovascular. Tensiunea sistolică era privită ca fiind normal să crească odată cu vârsta, iar problematică doar în forme extreme.

Tensiunea diastolică, fiind măsurată în relaxarea cardiacă, era interpretată ca reflectând starea reală a inimii. De aceea era tratată frecvent chiar și la creșteri minime. Cu timpul însă datele clinice au schimbat perspectiva, iar tensiunea sistolică a devenit la fel de relevantă, uneori chiar prioritară.

Riscurile tensiunii sistolice crescute

Următoarea secțiune abordează tensiunea sistolică ridicată. Medicul subliniază că aceasta este cea mai frecventă formă de hipertensiune la persoanele peste 50 de ani. Odată cu înaintarea în vârstă, arterele își pierd elasticitatea, asemenea unei benzi de cauciuc uzate. Mai mult, riscurile cresc din cauza unor condiții asociate, precum diabetul sau deteriorarea valvelor cardiace.

Creșterea valorii sistolice poate duce la:

• infarcte miocardice

• accidente vasculare cerebrale

• angină pectorală

• afectare renală permanentă

Concluzia secțiunii este fermă: ignorarea tensiunii sistolice poate avea consecințe severe, în special la vârstnici.

Riscurile tensiunii diastolice crescute

Se trece apoi la tensiunea diastolică, iar explicația devine la fel de riguros construită. Tensiunea diastolică crescută este mai periculoasă la adulții tineri, în special sub 50 de ani. Un nivel ridicat constant poate slăbi pereții aortei, artera principală care transportă sângele din torace spre abdomen și apoi către membre.

În lipsa controlului, presiunea poate forma o dilatație – un anevrism aortic abdominal. Acesta poate continua să se extindă până la rupere, eveniment urmat de hemoragie internă masivă, cu risc major de deces. Medicul oferă o analogie memorabilă: precum un balon care se întinde tot mai mult până cedează.

El menționează că screeningul pentru anevrism aortic abdominal se face de rutină la bărbații peste 65 de ani cu istoric de fumat.

Care număr este mai important?

Medicul formulează un răspuns echilibrat: ambele numere sunt importante, dar din motive diferite.

• Tensiunea sistolică crescută → risc mai mare de infarct, accident vascular și afectare renală.

• Tensiunea diastolică crescută → risc mai mare de anevrism aortic și deteriorare vasculară.

Diferența față de abordarea medicală veche este că tensiunea sistolică nu mai este ignorată nici la vârstnici, ci tratată activ. În prezent, se acordă chiar o atenție suplimentară scăderii valorii sistolice atunci când tensiunea este mare.

Un aspect pe care mulți îl ignoră

În final, autorul avertizează asupra unui detaliu esențial: tratamentul medicamentos nu elimină complet riscul. Persoanele care iau tratament pentru tensiune rămân într-o categorie cu risc cardiovascular mai mare comparativ cu cei care nu au avut hipertensiune niciodată.

Este oferit un exemplu statistic concret:
Un adult de 30 de ani cu hipertensiune are un risc de 63% de a dezvolta boală coronariană de-a lungul vieții, comparativ cu 46% în cazul cuiva de aceeași vârstă fără hipertensiune.

Medicamentele sunt utile și pot salva vieți, dar trebuie privite ca soluție temporară, în timp ce scopul principal rămâne reducerea tensiunii prin schimbări de stil de viață.

Recomandările menționate sunt:

• consum de alimente bogate în potasiu (exemplu: avocado, pește gras)

• activitate fizică regulată pentru menținerea elasticității arteriale

• reducerea stresului

• somn suficient, ideal între 7 și 9 ore

Și micile schimbări pot modifica tensiunea pe termen lung, subliniază medicul.