Grăsimea din jurul organelor îți poate afecta inima, chiar dacă faci exerciții fizice
Autor: Airinei Camelia

Obezitatea este o afecÈ›iune cronică È™i complexă, caracterizată prin acumularea excesivă de È›esut adipos cu impact negativ asupra sănătății. Aceasta este în creÈ™tere la nivel global È™i afectează în mod egal bărbaÈ›ii È™i femeile. Studiul publicat în European Heart Journal, realizat pe peste 21.000 de participanÈ›i din cohorta UK Biobank, investighează legătura dintre distribuÈ›ia È›esutului adipos È™i îmbătrânirea cardiovasculară, utilizând modele de învățare automată pentru a estima vârsta biologică a sistemului cardiovascular.
Obezitatea este asociată nu doar cu masa corporală crescută, ci È™i cu disfuncÈ›ii metabolice È™i inflamaÈ›ie sistemică. DistribuÈ›ia grăsimii - în special depunerea viscerală - este un factor cheie în determinarea riscului cardiovascular. Tot mai multe dovezi sugerează că îmbătrânirea cardiovasculară este influenÈ›ată de aceste distribuÈ›ii adipose, iar mecanismele sunt sex-specifice È™i legate de factori genetici, hormonali È™i inflamatori.
Despre studiu
Studiul a analizat date de la 21.241 de participanÈ›i din UK Biobank, cu vârste între 40–69 ani. Un model de învățare automată antrenat pe trăsături imagistice cardiovasculare (n=126 fenotipuri) a fost utilizat pentru a calcula age-delta - diferenÈ›a dintre vârsta cardiovasculară prezisă È™i cea cronologică. Datele de distribuÈ›ie a grăsimii au fost extrase din imagistică corporală totală (MRI) È™i au inclus volume de grăsime viscerală, subcutanată abdominală, intramusculară, hepatică È™i totală.
Au fost evaluate și biomarkeri serici (lipidici, hormonali și metabolici), activitatea fizică (prin echivalentul metabolic al sarcinii) și profiluri genetice pentru a investiga cauzalitatea. De asemenea, s-au inclus evenimente cardiovasculare incidente și au fost aplicate analize de regresie multivariabilă și randomizare mendeliană.
Rezultate
1. DiferenÈ›e de sex în distribuÈ›ia È›esutului adipos
- Femeile au avut mai multă grăsime subcutanată abdominală È™i gluteofemurală, în timp ce bărbaÈ›ii au prezentat volume mai mari de grăsime viscerală È™i androidă.
- Odată cu înaintarea în vârstă, s-a observat o creÈ™tere a grăsimii viscerale È™i intramusculare È™i o scădere modestă a celei subcutanate, la ambele sexe.
2. Asocieri între distribuÈ›ia grăsimii È™i age-delta
- Grăsimea viscerală, infiltrarea intramusculară È™i steatoza hepatică au fost asociate cu o vârstă cardiovasculară mai avansată, la ambele sexe.
- La femeile premenopauzale, grăsimea gluteofemurală a fost asociată cu un age-delta mai scăzut, sugerând un efect protector.
- Indicele de masă corporală (IMC) a fost un predictor mai slab comparativ cu fenotipurile de grăsime corporală specifice.
3. Biomarkeri și age-delta
- Apolipoproteina B, LDL și colesterolul total au fost corelate cu un age-delta crescut.
- HDL și diametrul particulelor HDL au fost asociate cu un age-delta redus.
- Oestradiolul a fost protector doar la femeile premenopauzale.
- Testosteronul liber a fost asociat cu un age-delta mai mic la ambele sexe.
4. Activitatea fizică
- Activitatea fizică crescută a fost asociată cu un age-delta redus, chiar și la persoanele obeze (fit-obese).
- Cu toate acestea, distribuÈ›ia nefavorabilă a grăsimii - în special viscerală - a rămas un predictor al îmbătrânirii accelerate.
5. Mendelian randomization
- Analiza genetică a arătat o asociere cauzală inversă între grăsimea gluteofemurală È™i age-delta cardiovascular, sugerând un rol protector.
- Grăsimea viscerală și cea subcutanată abdominală au avut efecte adverse, dar fără semnificație statistică.
6. Consecințe clinice
- Age-delta cardiovascular a fost asociat cu riscuri crescute de fibrilație atrială și diabet zaharat de tip 2.
- Nu s-au identificat asocieri semnificative cu evenimente cardiovasculare majore sau mortalitate generală în această cohortă.
Concluzii
DistribuÈ›ia grăsimii corporale - mai mult decât masa corporală în sine - joacă un rol critic în îmbătrânirea cardiovasculară, iar acest efect este puternic influenÈ›at de sex È™i profil hormonal. Grăsimea viscerală, hepatică È™i intramusculară sunt corelate cu îmbătrânirea accelerată a inimii È™i vaselor, în timp ce grăsimea gluteofemurală poate avea efecte protectoare, în special la femei.
Rezultatele sprijină folosirea analizelor imagistice pentru evaluarea personalizată a riscului È™i justifică intervenÈ›ii È›intite asupra distribuÈ›iei È›esutului adipos. Terapiile actuale È™i emergente - inclusiv agoniÈ™tii receptorilor GLP-1, inhibitorii SGLT2 È™i strategii antiinflamatorii - ar putea deveni instrumente importante pentru încetinirea îmbătrânirii cardiovasculare.
Aceste date evidenÈ›iază necesitatea redefinirii evaluării riscului cardiovascular prin integrarea compoziÈ›iei corporale È™i a distribuÈ›iei grăsimii, în paralel cu factorii genetici, hormonali È™i comportamentali.
Foto: European Heart Journal
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Nouă terapie ARN cu rezultate promițătoare în scăderea tensiunii arteriale
- Distribuția țesutului adipos influențează îmbătrânirea cardiovasculară
- Consumul ridicat de cafea crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare
- Modificarea microbiomului intestinal poate ameliora leziunile renale induse de hipertensiune
intră pe forum