Grupul invizibil care pierde protecția COVID: ce a descoperit studiul din Fukushima despre dinamica imunității post-vaccinare

Studiul realizat în cadrul cohortei de vaccinare Fukushima și publicat în Science Translational Medicine oferă o analiză detaliată a răspunsului imun la vaccinurile ARNm împotriva SARS-CoV-2 (Pfizer BNT162b2 și Moderna mRNA-1273), cu accent pe variabilitatea individuală a nivelurilor de anticorpi după vaccinarea primară și după doza booster.
Chiar dacă vaccinarea a avut un rol esențial în controlul pandemiei COVID-19, apariția continuă a noilor variante SARS-CoV-2 menține un risc semnificativ. În era post-pandemică, strategiile de vaccinare trebuie adaptate pentru a fi sustenabile și eficiente, cu accent pe identificarea populațiilor vulnerabile care necesită doze suplimentare.

Despre studiu

Peste 2500 de participanți din zonele rurale din Japonia (Soma, Minami Soma, Hirata) au fost monitorizați între aprilie 2021 și noiembrie 2022. Au fost măsurate longitudinal nivelurile de:

• IgG anti-spike (IgG(S)) – 11.759 de măsurători
• IgG anti-nucleocapsidă (IgG(N)) – 11.759 de măsurători
• Anticorpi neutralizanți – prin teste TCID50 (Wuhan și Omicron BA.5)
• IgA anti-spike (IgA(S)) – pentru evaluarea riscului de reinfecție
• Imunitate celulară – prin testul T-SPOT.COVID (1.120 participanți la vizita 3, 1.795 la vizita 4)

Modelarea matematică a permis reconstrucția dinamicii individuale a răspunsului imun pe o perioadă de ~500 zile după prima doză.

Rezultate

Răspunsul imun după vaccinarea primară

• Participanții au fost clasificați în șase grupuri (G1–G6) în funcție de profilul de anticorpi IgG(S):
  • G1 – populație durabilă (anticorpi susținuți ridicat)
  • G6 – populație vulnerabilă (anticorpi slab induși și declin rapid)
  • G4 – declinatori rapizi (vârf inițial ridicat, urmat de scădere bruscă)
  • G2, G3, G5 – răspunsuri intermediare
• Corelație ridicată între titrurile IgG(S) și anticorpii neutralizanți (r = 0,91 pentru Wuhan, r = 0,76 pentru BA.5).

Răspunsul imun după doza booster

• Participanții au fost re-stratificați în patru grupuri (g1–g4):
  • g1 – durabili
  • g4 – vulnerabili
  • g3 – declin rapid
  • g2 – intermediar
• Anticorpii IgG(S) au crescut semnificativ după booster, chiar și în grupurile vulnerabile.
• Durabilitatea răspunsului a fost mai bună după booster: 65% dintre g1 mențineau titruri >200 AU/ml la 1 an, față de 0% în g4.
• Analiza de tranziție a arătat că 60% din G1 au rămas în g1, iar 55% din G6 au rămas în g4.

Imunitatea celulară și corelații clinice

• T-SPOT a arătat răspunsuri celulare mai puternice în g1 și g3 la 3 luni după booster.
• T-SPOT a rămas stabil în g1, dar a scăzut în g3 și g4.
• Vârsta a avut o corelație negativă moderată cu răspunsul după vaccinarea primară, dar mai slabă după booster.
• Răspunsuri mai bune au fost observate la femei și la cei cu reacții adverse.

Risc de infecție post-booster și valoarea predictivă a IgA(S)

• 141 de cazuri de infecții post-booster (~9 luni): rate similare între grupuri, dar g3 s-a infectat mai devreme.
• IgA(S) seric scăzut s-a asociat cu risc crescut de infecție, fiind un potențial biomarker predictiv.
• IgA(S) a corelat slab cu IgG(S) și T-SPOT, sugerând independență imunologică.

Implicarea în strategiile de vaccinare post-pandemie

Aceste rezultate indică necesitatea unei vaccinări personalizate în era post-COVID-19. Populațiile vulnerabile și declinatori rapizi (g4 și g3) pot beneficia de:

• doze suplimentare booster,
• terapii pasive cu anticorpi,
• monitorizarea IgA(S) ca predictor al riscului de reinfecție.

Concluzii

Studiul demonstrează că dinamica răspunsului imun postvaccinal este puternic heterogenă la nivel individual, chiar și în absența comorbidităților. Clasificarea în grupuri durabile, vulnerabile și declin rapid oferă o bază pentru prioritizarea dozelor booster. În plus, utilizarea IgA(S) ca biomarker predictiv aduce o direcție nouă în personalizarea strategiilor de vaccinare, nu doar pentru COVID-19, ci și pentru viitoare pandemii respiratorii.