Impactul dietei asupra riscului de boală Parkinson

Pe 28 octombrie 2025, un grup de cercetători italieni a publicat în revista Journal of Parkinson’s Disease un amplu studiu caz-control privind legătura dintre alimentație și riscul de boală Parkinson. Studiul a analizat relația dintre diferite tipare alimentare și apariția bolii Parkinson în rândul unei populații italiene, comparând totodată influența factorilor alimentari cu cea a factorilor non-alimentari.

Context

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă multifactorială, a cărei etiologie implică interacțiuni complexe între predispoziția genetică, expunerea la toxine de mediu și factori de stil de viață, inclusiv dieta. În ultimele decenii, s-au acumulat dovezi privind rolul sistemului gastrointestinal și al axei intestin–creier în patogeneza bolii, ceea ce a atras atenția asupra alimentației ca posibil factor de risc sau protecție.

Numeroase studii controlate au analizat influența alimentelor asupra riscului de Parkinson, însă rezultatele au fost adesea contradictorii. O parte dintre acestea s-au concentrat pe efectele alimentelor individuale, precum consumul de lactate, carne roșie, fructe sau cafea, în timp ce alte cercetări au evaluat tipare alimentare complexe, precum dieta mediteraneană, dieta DASH sau dieta MIND. Cu toate acestea, majoritatea acestor studii nu au identificat clar alimente specifice asociate riscului de boală.

În acest context, autorii studiului actual au optat pentru o metodă diferită — o analiză data-driven bazată pe chestionare alimentare detaliate — pentru a identifica grupuri de alimente corelate între ele și posibilele lor asocieri cu boala Parkinson, fără a porni de la ipoteze prestabilite. Această abordare a permis explorarea tiparelor alimentare proprii populației italiene și compararea influenței lor cu cea a factorilor non-dietetici cunoscuți, precum istoricul familial, expunerea la pesticide sau activitatea fizică.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost un studiu retrospectiv caz-control, realizat în șase centre de neurologie din Italia, care a inclus:

• 680 de pacienți diagnosticați cu boala Parkinson,

• 612 persoane sănătoase, potrivite ca vârstă și sex.

Datele alimentare au fost colectate printr-un chestionar de frecvență alimentară validat (FFQ), cu 77 de itemi. Pe baza acestor date, s-a efectuat o analiză factorială pentru a identifica grupuri de alimente corelate (factori alimentari), reflectând tipare de consum.

Ulterior, s-au utilizat modele de regresie logistică pentru a evalua relațiile dintre acești factori și riscul de Parkinson. Modelele au fost ajustate pentru multiple variabile de confuzie, inclusiv vârsta, sexul, expunerea la pesticide, antecedentele familiale, consumul de cafea, fumatul, activitatea fizică și expunerea la anestezie generală.

Analiza a identificat șapte factori alimentari, dintre care patru au fost semnificativ asociați cu boala Parkinson:

• Factorul 1 – consum ridicat de dulciuri;

• Factorul 2 – consum ridicat de fructe (în special citrice);

• Factorul 3 – consum ridicat de carne roșie;

• Factorul 6 – consum ridicat de carne procesată (mezeluri, cârnați, salam).

Cei trei factori alimentari asociați cu un risc crescut (dulciuri, carne roșie și carne procesată) și factorul protector (fructe) au rămas semnificativi și după ajustarea pentru factorii non-alimentari.

Rezultate

Rezultatele au arătat o relație clară între tiparele alimentare și riscul de boală Parkinson:

• Consumul crescut de dulciuri, carne roșie și carne procesată a fost asociat cu o creștere semnificativă a riscului de a dezvolta boala Parkinson.

• Consumul ridicat de fructe, în special fructe citrice, a fost protector, reducând semnificativ riscul.

• Alte tipare alimentare, cum ar fi cele bazate pe salate, legume crucifere sau băuturi alcoolice, nu au arătat asocieri semnificative.

Analizele de corelație au evidențiat stabilitatea acestor asocieri pe grupe de vârstă. În special, consumul de carne roșie și fructe nu varia odată cu vârsta, iar consumul de carne procesată era mai frecvent la persoanele mai tinere, atât în grupul cazurilor, cât și în cel al controalelor.

Autorii au observat că efectul protector al fructelor era determinat în principal de citrice, bogate în flavonoide, vitamina C și terpene, compuși cu proprietăți antioxidante și antiinflamatoare. Aceste mecanisme pot reduce stresul oxidativ și inflamația, factori implicați în degenerarea neuronilor dopaminergici.

În schimb, carnea roșie și cea procesată conțin grăsimi saturate, fier hemic, nitriți și produse finale de glicație avansată (AGEs), care favorizează stresul oxidativ, inflamația și degenerarea neuronală — mecanisme biologic plauzibile pentru creșterea riscului de Parkinson.

Comparând efectele relative, factorii non-alimentari (precum istoricul familial, expunerea la pesticide, metale sau anestezie generală) au avut o influență mai puternică asupra riscului de boală Parkinson decât dieta. Totuși, factorii protectori — cum ar fi consumul de fructe, cafeaua și fumatul — au avut efecte comparabile ca magnitudine în reducerea riscului.

Un rezultat notabil a fost și asocierea dintre expunerea la anestezie generală și riscul crescut de Parkinson, o observație care ar putea reflecta fie efecte neurotoxice directe ale anestezicelor, fie proceduri chirurgicale efectuate pentru afecțiuni prodromale ale bolii (constipație cronică, tulburări autonome, disfuncții urinare).

Analiza suplimentară a arătat că dieta pacienților nu s-a modificat odată cu durata bolii, sugerând că aceste asocieri nu sunt cauzate de schimbări alimentare ulterioare diagnosticului. Totuși, autorii recunosc posibile erori de memorie în completarea chestionarului și o ușoară posibilitate de confuzie reziduală legată de vârstă.

Concluzii

Acest studiu amplu, desfășurat pe aproape 1300 de participanți, este unul dintre cele mai robuste studii data-driven care au evaluat relația dintre dietă și boala Parkinson într-o populație europeană.

Principalele concluzii sunt:

• Un consum crescut de carne roșie, carne procesată și dulciuri este asociat cu un risc crescut de boală Parkinson.

• Consumul crescut de fructe, în special citrice, este protector.

• Factorii non-alimentari (istoric familial, pesticide, metale, anestezie generală) exercită o influență mai mare asupra riscului de boală, însă efectele protectoare ale fructelor sunt comparabile cu cele ale cafelei și fumatului.

• Asocierile observate sunt independente de vârstă și de durata bolii, sugerând o relație cauzală plauzibilă.

Autorii subliniază importanța integrării diete și stilului de viață în strategiile de prevenție a bolii Parkinson și necesitatea efectuării de studii prospective pentru confirmarea cauzalității acestor relații.