Infecțiile virale și riscul de boli cardiovasculare [meta-analiză]

Un amplu studiu sistematic și meta-analiză publicat în Journal of the American Heart Association în octombrie 2025, coordonat de dr. Kosuke Kawai de la David Geffen School of Medicine, University of California, Los Angeles, alături de cercetători din Africa de Sud și SUA, a evaluat relația dintre infecțiile virale și riscul de boală cardiovasculară. Analiza, care a inclus 155 de studii epidemiologice din întreaga lume, oferă o perspectivă integrată asupra impactului infecțiilor acute și cronice asupra riscului de boală coronariană, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

Context

Bolile cardiovasculare (CVD) reprezintă principala cauză de deces la nivel global, cu 20,5 milioane de decese în 2021, iar peste 80% dintre acestea apar în țările cu venituri mici și medii. Deși factorii tradiționali de risc — precum hipertensiunea, dislipidemia sau fumatul — sunt bine cunoscuți, literatura din ultimele decenii a atras atenția asupra rolului infecțiilor virale ca factori declanșatori ai evenimentelor cardiovasculare majore.

Infecțiile virale pot determina o stare inflamatorie sistemică, disfuncție endotelială, activare trombotică și instabilitatea plăcilor aterosclerotice. Virusuri precum HIV, SARS-CoV-2, hepatita C sau varicela-zoster au fost incriminate în creșterea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, însă dovezile au fost până acum fragmentare. Studiul actual aduce o sinteză completă a datelor epidemiologice, oferind un cadru solid pentru înțelegerea riscului cardiovascular asociat diferitelor virusuri.

Despre studiul actual

Analiza a urmat ghidurile PRISMA pentru revizuiri sistematice și a fost înregistrată în baza PROSPERO (CRD42024564888). Au fost căutate articole din bazele MEDLINE, Embase, Web of Science, African-Wide Information și Cochrane Library, fără restricții lingvistice, până în iulie 2024.

Au fost incluse 155 de studii:

• 105 studii de cohortă,

• 31 studii caz–control,

• 15 studii self-controlled case series (SCCS),

• 2 studii de tip caz–cohort.

Criteriile de includere au vizat studii care au raportat asocierea unei infecții virale cu boala cardiovasculară, incluzând boala coronariană, accidentul vascular cerebral (ischemic și hemoragic), insuficiența cardiacă și decesul cardiovascular.

Analizele statistice au utilizat modele cu efecte aleatoare (DerSimonian–Laird), calculând raporturi de risc (RR) sau raporturi de incidență (IRR) pentru fiecare infecție virală, în funcție de designul studiului.

Rezultate

1. Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV)

Analizând 36 de studii (29 incluse în meta-analiză), infecția cu HIV a fost constant asociată cu un risc crescut de:

• Boală coronariană: RR = 1,60 (IC 95%: 1,38–1,85),

• Accident vascular cerebral: RR = 1,45 (IC 95%: 1,26–1,67),

• Insuficiență cardiacă: RR = 1,89 (IC 95%: 1,46–2,44).
  Asocierea s-a menținut chiar și în studiile cu o durată medie de urmărire ≥5 ani.

2. Infecția cu SARS-CoV-2

Bazată pe 17 studii (14 cohorte și 3 SCCS):

• Risc crescut de boală cardiovasculară: RR = 1,82 (IC 95%: 1,44–2,30),

• Boală coronariană: RR = 1,74 (IC 95%: 1,44–2,11),

• Accident vascular cerebral: RR = 1,69 (IC 95%: 1,23–2,31).
  În primele 14 săptămâni după infecție, riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral a fost de peste 3 ori mai mare (IRR ≈ 3,3).

3. Infecția cu virusul gripal (influenza)

În 9 studii (majoritatea SCCS), s-a observat o creștere marcată a riscului de infarct miocardic acut:

• IRR = 4,01 (IC 95%: 2,66–6,05) în prima lună,

• IRR = 7,20 în primele 7 zile după infecție.
  Pentru accident vascular cerebral: IRR = 5,01 (IC 95%: 3,41–7,37).

4. Hepatita C (HCV)

Pe baza a 26 de studii (21 cohorte):

• Boală cardiovasculară: RR = 1,39 (IC 95%: 1,08–1,79),

• Boală coronariană: RR = 1,27 (IC 95%: 1,13–1,42),

• Accident vascular cerebral: RR = 1,23 (IC 95%: 1,04–1,46).
  Pacienții cu HCV au avut un risc de două ori mai mare de deces cardiovascular (RR = 2,11).

5. Herpes zoster (reactivarea virusului varicelo-zosterian)

Bazată pe 18 studii (inclusiv 3 SCCS):

• Boală cardiovasculară: RR = 1,31 (IC 95%: 1,07–1,61),

• Boală coronariană: RR = 1,12,

• Accident vascular cerebral: RR = 1,18.
  Riscul rămâne crescut chiar și până la 10 ani după episodul de zoster.

6. Cytomegalovirus (CMV)

Datele (30 studii) au arătat rezultate neconcludente:

• Seropozitivitatea CMV nu s-a asociat cu riscul general de CVD (RR = 1,13),

• Dar a fost legată de creșterea mortalității cardiovasculare (RR = 1,28).

7. Alte virusuri

• Hepatita A: RR = 3,80 pentru boala coronariană, pe baza a 3 studii.

• Herpes simplex virus tip 1: RR = 1,56 pentru boala coronariană, însă cu heterogenitate ridicată.

• Papilomavirus uman (HPV): HR = 1,25 pentru evenimente cardiovasculare și HR = 3,91 pentru deces cardiovascular.

• Dengue: risc crescut de AVC (HR = 1,16); în prima săptămână, IRR = 17,9.

• Chikungunya: risc crescut de deces cardiovascular (IRR = 2,73).

• Virusul sincițial respirator (RSV): risc crescut de infarct miocardic (IRR ≈ 3,4).

Mecanisme propuse

Viralitatea cardiovasculară poate acționa prin:

• invadarea directă a celulelor endoteliale, cauzând disfuncție vasculară și proliferare musculară;

• stimularea citokinelor proinflamatorii (interleukina-6, TNF-α), care induc stări protrombotice;

• activarea plachetară și formarea capcanelor extracelulare ale neutrofilelor (NETs), implicate în infarctul miocardic acut post-COVID-19;

• persistența inflamației cronice, chiar după vindecarea infecției.

Implicații clinice și de sănătate publică

Studiul evidențiază o concluzie esențială: infecțiile virale reprezintă factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, atât în faza acută, cât și în cea cronică.

Măsurile preventive, în special vaccinarea, pot reduce semnificativ incidența evenimentelor cardiovasculare:

• Vaccinul antigripal s-a dovedit a reduce cu 34% riscul de evenimente cardiovasculare majore;

• Vaccinurile împotriva herpes zoster și SARS-CoV-2 ar putea avea un efect similar, prin reducerea inflamației virale și a stresului endotelial.

Integrarea screeningului cardiovascular în îngrijirea pacienților cu infecții cronice (precum HIV sau HCV) este recomandată, mai ales în regiunile cu prevalență ridicată a acestor virusuri.

Concluzii

Meta-analiza confirmă că:

• Infecțiile acute (gripă, SARS-CoV-2) cresc dramatic riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral în primele săptămâni după infecție.

• Infecțiile cronice (HIV, HCV, herpes zoster) determină o creștere susținută a riscului de boală coronariană și accident vascular cerebral pe termen lung.

• Virusuri precum cytomegalovirusul, HPV, HSV-1, dengue, chikungunya și RSV necesită cercetări suplimentare, dată fiind prevalența lor globală ridicată.

Vaccinurile și strategiile antivirale nu au doar rolul de a preveni infecțiile, ci și de a reduce povara cardiovasculară asociată acestora — o dimensiune preventivă emergentă a medicinei cardiovasculare moderne.