Insomnia ar putea fi veriga lipsă dintre ADHD și satisfacția scăzută față de viață

Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ Mental Health, realizat pe baza datelor din Registrul Somnului din Țările de Jos (Netherlands Sleep Registry), evidențiază modul în care trăsăturile de tip ADHD se asociază cu calitatea vieții și simptomele depresive, subliniind rolul central al insomniei în această relație. Studiul este primul care demonstrează, într-o populație generală de adulți de vârstă mijlocie și vârstnici, că severitatea insomniei este un factor mediator important între ADHD și scăderea calității vieții.
ADHD este o tulburare neurodezvoltată frecvent întâlnită, caracterizată prin neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. Aproximativ 25–35% dintre adulții cu ADHD prezintă cel puțin un episod depresiv major de-a lungul vieții, o incidență semnificativ mai mare decât în populația generală. De asemenea, persoanele cu ADHD au un risc crescut de tulburări de somn, în special insomnie, care apare la peste 40% dintre cazuri. Cu toate acestea, puține studii au investigat în mod specific dacă problemele de somn explică asocierea dintre ADHD și scăderea bunăstării psihologice.

Despre studiu

Obiective

Scopul principal a fost de a evalua dacă factorii de somn și ritm circadian (insomnie, calitate percepută a somnului, cronotip, jetlag social) mediază relația dintre trăsăturile ADHD și simptomele depresive sau calitatea vieții.

Metodologie

• Eșantion: 1364 de participanți din Registrul Somnului Olandez (18+ ani)
• Evaluări: ADHD (ASRS), depresie (HADS), calitatea vieții (SLS, Cantril Ladder), somn (ISI, PSQI), cronotip și jetlag social (MCTQ)
• Analize: corelații Spearman, regresii ierarhice, modelare structurală, analiză de mediere

Rezultate

Asocieri semnificative

• Trăsăturile ADHD au fost asociate cu:
• simptome depresive mai severe (r=0.11, p=0.03)
• calitate a vieții mai scăzută (r=−0.24, p<0.001)
• insomnie mai severă (r=0.27, p<0.001)
• calitate a somnului redusă și cronotip întârziat

Modele de regresie

Insomnia și trăsăturile ADHD au prezis semnificativ scăderea scorurilor de calitate a vieții (SLS și Cantril Ladder), în timp ce nu au fost predictori semnificativi pentru severitatea depresiei.

Analize de mediere

• Insomnia a mediat:
• relația dintre ADHD și QoL (SLS și CL)
• relația cu severitatea depresiei doar fără ajustarea pentru factori sociodemografici
• Calitatea somnului, cronotipul și jetlagul social nu au fost mediatori semnificativi în modelele ajustate.

Interpretare

Rezultatele indică faptul că severitatea insomniei este un factor central în explicarea scăderii calității vieții la persoanele cu trăsături ADHD. Spre deosebire de adolescenți, unde s-au raportat corelații mai puternice între ADHD și depresie, în această populație de vârstă mijlocie și înaintată, simptomele depresive au fost mai reduse, iar efectul principal s-a observat asupra QoL. Jetlagul social nu a avut impact semnificativ, posibil din cauza lipsei informațiilor despre folosirea ceasului deșteptător sau a tipului de muncă.

Implicări clinice

Rezultatele sugerează că intervențiile țintite pe insomnie (ex. CBT-I – terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie) pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții la adulții cu trăsături ADHD. Studiile viitoare ar trebui să:

• testeze eficacitatea CBT-I în ADHD adulți
• integreze suport pentru ritmul circadian
• evalueze efectele pe termen lung

Concluzii

Trăsăturile ADHD la adulți se asociază cu o calitate mai scăzută a vieții, iar insomnia severă este un mediator cheie al acestei relații. Intervențiile care vizează somnul, în special insomnia, pot reprezenta o strategie eficientă și scalabilă pentru sprijinul persoanelor cu ADHD. Integrarea acestor constatări în practica clinică și politicile de sănătate ar putea îmbunătăți considerabil bunăstarea psihologică a acestor indivizi.