Interacțiunea dintre dependența de rețelele sociale și calitatea somnului

Un studiu realizat într-o universitate publică din Dhaka, Bangladesh, a examinat modul în care utilizarea excesivă a rețelelor sociale se corelează cu calitatea somnului la tineri aflați la tranziția dintre adolescență și vârsta adultă. Cercetarea urmărește să explice felul în care simptomele asociate dependenței de rețele sociale se conectează cu diferite componente ale somnului, prin utilizarea unei abordări de tip rețea.
Utilizarea rețelelor sociale a devenit omniprezentă în viața tinerilor, iar expunerea prelungită la conținut digital, în special seara, este asociată cu perturbări ale ritmurilor circadiene, scăderea duratei de somn, dificultăți la adormire și o calitate globală mai slabă a somnului. În paralel, comportamentele de tip adictiv legate de rețele sociale includ preocuparea excesivă, toleranța crescută, modificarea dispoziției, conflictul interpersonal, sevrajul emoțional și tendința de recădere.

În ultimii ani, analiza de tip rețea a devenit un instrument important în studiul sănătății mintale, deoarece permite examinarea simptomelor ca elemente interconectate, și nu doar ca manifestări ale unei entități latente. Această abordare oferă posibilitatea de a identifica simptomele „noduri” care mențin problemele în ambele domenii - comportament digital și somn - precum și simptomele „punte” care leagă aceste domenii între ele. În contextul Bangladeshului, unde calitatea somnului în rândul tinerilor este adesea scăzută, iar utilizarea rețelelor sociale este foarte ridicată, analiza acestor conexiuni devine esențială.

Despre studiu

Participanți și procedură

Cercetarea a utilizat un design transversal și a inclus 1.139 de tineri proaspăt absolvenți de liceu, prezenți la examenul de admitere în cadrul unei universități publice din Dhaka. Chestionarele au fost administrate fizic, folosind o metodă de eșantionare de conveniență, adecvată pentru contexte în care populația țintă este concentrată geografic. Participanții au avut o vârstă medie de 19,15 ani, iar toți au oferit consimțământ informat. Datele incomplete au fost excluse din analiză.

Instrumente utilizate

• Scala Bergen de Dependență de Rețele Sociale, evaluând șase dimensiuni comportamentale: saliență, modificarea dispoziției, toleranță, sevraj, conflict și recădere.
• Indexul Pittsburgh de Calitate a Somnului, ce include evaluarea duratei somnului, latenței, calității subiective, eficienței somnului, tulburărilor nocturne, utilizării medicamentelor și disfuncției diurne.

Analiza statistică și de rețea

Setul de 13 variabile (6 simptome ale utilizării problematice a rețelelor sociale și 7 componente ale calității somnului) a fost analizat folosind tehnici moderne de modelare a rețelelor psihologice. A fost aplicată metoda EBICglasso, care permite identificarea conexiunilor reale dintre variabile prin regularizarea corelațiilor parțiale. S-au estimat:

• structura rețelei (asocieri directe între simptome);
• centralitatea nodurilor (simptomele cele mai influente);
• simptomele-punte între cele două domenii;
• stabilitatea și acuratețea rețelei prin metode bootstrap;
• diferențele de structură pe gen prin teste de comparație a rețelelor.

Rezultate

Caracteristicile participanților și diferențe de gen

Tinerii au raportat niveluri ridicate ale utilizării rețelelor sociale și o calitate globală scăzută a somnului (scor mediu PSQI: 7,40). Măsurile au evidențiat:

• bărbații – scoruri mai ridicate de utilizare problematică a rețelelor sociale;
• femeile – calitate a somnului mai slabă.

Aceste tendințe sugerează diferențe în modul de utilizare a platformelor digitale și în vulnerabilitatea la probleme de somn.

Structura rețelei și patternuri interne

Rețeaua a identificat două clustere distincte, dar interconectate: simptomele dependenței de rețele sociale și componentele calității somnului. Cele mai puternice legături interne au fost:

• în domeniul comportamentului digital – relațiile dintre conflict și recădere, respectiv dintre toleranță și sevraj;
• în domeniul somnului – asocierea dintre calitatea subiectivă a somnului și latența la adormire, respectiv dintre tulburările nocturne și utilizarea medicamentelor pentru somn.

Nodurile centrale ale rețelei

Analiza centralității a arătat că:

• recăderea și conflictul sunt simptomele digitale cele mai influente în structura rețelei;
• calitatea somnului și disfuncția diurnă sunt componentele de somn cu rol central;
• disfuncția diurnă este nodul cel mai important în rolul de intermediar între domenii.

Simptomele-punte

Simptomele care conectează cel mai puternic utilizarea problematică a rețelelor sociale cu tulburările de somn sunt:

• disfuncția diurnă – afectează funcționarea zilnică și reflectă atât consecințe ale somnului slab, cât și impactul utilizării excesive a platformelor;
• modificarea dispoziției – utilizarea rețelelor sociale pentru reglarea emoțiilor;
• latența somnului – dificultatea de a adormi corelată cu utilizarea nocturnă a telefonului.

Stabilitatea rețelei

Rețeaua a demonstrat o stabilitate excelentă (coeficient de stabilitate 0,75), ceea ce indică faptul că principalele conexiuni și noduri centrale sunt robuste și replicabile.

Diferențe între bărbați și femei

Deși forța globală a rețelelor celor două grupuri a fost similară, structura conexiunilor interne a diferit. Printre diferențele notabile:

• la bărbați – calitatea somnului joacă un rol mai central;
• la femei – recăderea în utilizarea platformelor este mai influentă în rețea;
• relațiile dintre sevraj și recădere, precum și dintre toleranță și calitatea somnului diferă semnificativ între genuri.

Concluzii

Studiul oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care simptomele dependentei de rețele sociale și componentele calității somnului se interconectează la nivel simptomatic. Nodurile centrale, precum recăderea, conflictul, calitatea somnului și disfuncția diurnă, reprezintă puncte critice de intervenție. Simptomele-punte, în special disfuncția diurnă, modificarea dispoziției și latența somnului, indică mecanisme prin care comportamentele digitale afectează somnul.

Intervențiile ar putea viza:

• managementul timpului petrecut pe rețele sociale;
• educația privind igiena somnului;
• reglarea emoțională la adolescenți și tineri;
• strategii personalizate pentru bărbați și femei, având în vedere diferențele structurale identificate.

Prin utilizarea analizei de rețea, studiul contribuie la o înțelegere nuanțată a modului în care tehnologia influențează sănătatea somnului, oferind direcții pentru intervenții mai țintite și mai eficiente.