Interacțiunea dintre dependența de rețelele sociale și calitatea somnului
Autor: Airinei Camelia

Un studiu realizat într-o universitate publică din Dhaka, Bangladesh, a examinat modul în care utilizarea excesivă a reÈ›elelor sociale se corelează cu calitatea somnului la tineri aflaÈ›i la tranziÈ›ia dintre adolescență È™i vârsta adultă. Cercetarea urmăreÈ™te să explice felul în care simptomele asociate dependenÈ›ei de reÈ›ele sociale se conectează cu diferite componente ale somnului, prin utilizarea unei abordări de tip reÈ›ea.
Utilizarea reÈ›elelor sociale a devenit omniprezentă în viaÈ›a tinerilor, iar expunerea prelungită la conÈ›inut digital, în special seara, este asociată cu perturbări ale ritmurilor circadiene, scăderea duratei de somn, dificultăți la adormire È™i o calitate globală mai slabă a somnului. În paralel, comportamentele de tip adictiv legate de reÈ›ele sociale includ preocuparea excesivă, toleranÈ›a crescută, modificarea dispoziÈ›iei, conflictul interpersonal, sevrajul emoÈ›ional È™i tendinÈ›a de recădere.
În ultimii ani, analiza de tip reÈ›ea a devenit un instrument important în studiul sănătății mintale, deoarece permite examinarea simptomelor ca elemente interconectate, È™i nu doar ca manifestări ale unei entități latente. Această abordare oferă posibilitatea de a identifica simptomele „noduri” care menÈ›in problemele în ambele domenii - comportament digital È™i somn - precum È™i simptomele „punte” care leagă aceste domenii între ele. În contextul Bangladeshului, unde calitatea somnului în rândul tinerilor este adesea scăzută, iar utilizarea reÈ›elelor sociale este foarte ridicată, analiza acestor conexiuni devine esenÈ›ială.
Despre studiu
Participanți și procedură
Cercetarea a utilizat un design transversal È™i a inclus 1.139 de tineri proaspăt absolvenÈ›i de liceu, prezenÈ›i la examenul de admitere în cadrul unei universități publice din Dhaka. Chestionarele au fost administrate fizic, folosind o metodă de eÈ™antionare de conveniență, adecvată pentru contexte în care populaÈ›ia È›intă este concentrată geografic. ParticipanÈ›ii au avut o vârstă medie de 19,15 ani, iar toÈ›i au oferit consimțământ informat. Datele incomplete au fost excluse din analiză.
Instrumente utilizate
- Scala Bergen de Dependență de ReÈ›ele Sociale, evaluând È™ase dimensiuni comportamentale: saliență, modificarea dispoziÈ›iei, toleranță, sevraj, conflict È™i recădere.
- Indexul Pittsburgh de Calitate a Somnului, ce include evaluarea duratei somnului, latenței, calității subiective, eficienței somnului, tulburărilor nocturne, utilizării medicamentelor și disfuncției diurne.
Analiza statistică și de rețea
Setul de 13 variabile (6 simptome ale utilizării problematice a rețelelor sociale și 7 componente ale calității somnului) a fost analizat folosind tehnici moderne de modelare a rețelelor psihologice. A fost aplicată metoda EBICglasso, care permite identificarea conexiunilor reale dintre variabile prin regularizarea corelațiilor parțiale. S-au estimat:
- structura reÈ›elei (asocieri directe între simptome);
- centralitatea nodurilor (simptomele cele mai influente);
- simptomele-punte între cele două domenii;
- stabilitatea și acuratețea rețelei prin metode bootstrap;
- diferențele de structură pe gen prin teste de comparație a rețelelor.
Rezultate
Caracteristicile participanților și diferențe de gen
Tinerii au raportat niveluri ridicate ale utilizării rețelelor sociale și o calitate globală scăzută a somnului (scor mediu PSQI: 7,40). Măsurile au evidențiat:
- bărbaÈ›ii – scoruri mai ridicate de utilizare problematică a reÈ›elelor sociale;
- femeile – calitate a somnului mai slabă.
Aceste tendinÈ›e sugerează diferenÈ›e în modul de utilizare a platformelor digitale È™i în vulnerabilitatea la probleme de somn.
Structura rețelei și patternuri interne
Rețeaua a identificat două clustere distincte, dar interconectate: simptomele dependenței de rețele sociale și componentele calității somnului. Cele mai puternice legături interne au fost:
- în domeniul comportamentului digital – relaÈ›iile dintre conflict È™i recădere, respectiv dintre toleranță È™i sevraj;
- în domeniul somnului – asocierea dintre calitatea subiectivă a somnului È™i latenÈ›a la adormire, respectiv dintre tulburările nocturne È™i utilizarea medicamentelor pentru somn.
Nodurile centrale ale rețelei
Analiza centralității a arătat că:
- recăderea È™i conflictul sunt simptomele digitale cele mai influente în structura reÈ›elei;
- calitatea somnului și disfuncția diurnă sunt componentele de somn cu rol central;
- disfuncÈ›ia diurnă este nodul cel mai important în rolul de intermediar între domenii.
Simptomele-punte
Simptomele care conectează cel mai puternic utilizarea problematică a rețelelor sociale cu tulburările de somn sunt:
- disfuncÈ›ia diurnă – afectează funcÈ›ionarea zilnică È™i reflectă atât consecinÈ›e ale somnului slab, cât È™i impactul utilizării excesive a platformelor;
- modificarea dispoziÈ›iei – utilizarea reÈ›elelor sociale pentru reglarea emoÈ›iilor;
- latenÈ›a somnului – dificultatea de a adormi corelată cu utilizarea nocturnă a telefonului.
Stabilitatea rețelei
Rețeaua a demonstrat o stabilitate excelentă (coeficient de stabilitate 0,75), ceea ce indică faptul că principalele conexiuni și noduri centrale sunt robuste și replicabile.
DiferenÈ›e între bărbaÈ›i È™i femei
Deși forța globală a rețelelor celor două grupuri a fost similară, structura conexiunilor interne a diferit. Printre diferențele notabile:
- la bărbaÈ›i – calitatea somnului joacă un rol mai central;
- la femei – recăderea în utilizarea platformelor este mai influentă în reÈ›ea;
- relaÈ›iile dintre sevraj È™i recădere, precum È™i dintre toleranță È™i calitatea somnului diferă semnificativ între genuri.
Concluzii
Studiul oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care simptomele dependentei de reÈ›ele sociale È™i componentele calității somnului se interconectează la nivel simptomatic. Nodurile centrale, precum recăderea, conflictul, calitatea somnului È™i disfuncÈ›ia diurnă, reprezintă puncte critice de intervenÈ›ie. Simptomele-punte, în special disfuncÈ›ia diurnă, modificarea dispoziÈ›iei È™i latenÈ›a somnului, indică mecanisme prin care comportamentele digitale afectează somnul.
Intervențiile ar putea viza:
- managementul timpului petrecut pe rețele sociale;
- educația privind igiena somnului;
- reglarea emoțională la adolescenți și tineri;
- strategii personalizate pentru bărbaÈ›i È™i femei, având în vedere diferenÈ›ele structurale identificate.
Prin utilizarea analizei de reÈ›ea, studiul contribuie la o înÈ›elegere nuanÈ›ată a modului în care tehnologia influenÈ›ează sănătatea somnului, oferind direcÈ›ii pentru intervenÈ›ii mai È›intite È™i mai eficiente.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Nuditatea are efecte pozitive asupra stimei de sine și satisfacției de viață
- Un mic fragment de anticorp prezintă potențialul de contracepție non-hormonală
- Poluarea auto ucide 10.000 de persoane în fiecare an în Uniunea Europeană
- Nurcile, pisicile sau câinii pot să devină purtători ai unor agenți patogeni periculoși pentru om
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni