Intervențiile dietetice și sănătatea cardiometabolică: recomandări actuale pe baza celor mai recente dovezi științifice

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un nou articol publicat în Cardiovascular Diabetology în 2025 revizuiește cele mai importante intervenții dietetice pentru menținerea și îmbunătățirea sănătății cardiometabolice. Având în vedere impactul global al obezității, diabetului zaharat de tip 2 și bolilor cardiovasculare asupra sănătății publice, autorii subliniază rolul esențial al alimentației în prevenirea și controlul acestor afecțiuni.

Context

Metabolismul reglează echilibrul energetic, inflamația, imunitatea și performanța fizică. Dezechilibrele metabolice, generate de un aport excesiv de energie, favorizează:

creșterea glicemiei și hiperinsulinemia;
sinteza hepatică de trigliceride și lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL);
acumularea de grăsime hepatică și insulinorezistență;
formarea particulelor LDL mici și dense, aterogene.

Acest tablou, cunoscut ca „triada lipidică” (insulinorezistență, trigliceride crescute, HDL scăzut), este un marker clar de disfuncție cardiometabolică. Dacă nu este corectat, excesul de acizi grași afectează celulele pancreatice β și poate conduce la Diabet de tip 2. Intervențiile dietetice adecvate pot însă încetini sau chiar inversa acest proces.

Ce arată dovezile despre macronutrienți

Carbohidrații

Carbohidrații complecși (ex. cereale integrale) sunt preferabili pentru metabolismul normal.
Consumul ridicat de zahăr adăugat și făină rafinată (pâine albă, orez alb, dulciuri, sucuri) este corelat cu creștere ponderală și diabet.
Dietele low-carb duc la scădere în greutate și control glicemic eficient.

Fibrele

Fibrele alimentare (ex. celuloză, pectine, lignină) hrănesc microbiomul intestinal și reduc riscul de boli cardiovasculare, carii dentare și cancer colorectal.
Efectele sunt dependente de doză – cu cât mai multă fibră, cu atât mai bine.

Grăsimile

Grăsimile poli- și mononesaturate (nuci, semințe, uleiuri vegetale) sunt benefice.
Grăsimile saturate (ex. din ulei de cocos sau palmier) rămân controversate.
Produsele lactate au efecte neutre sau chiar protective, în cantități moderate.
Ouăle – consumul moderat pare sigur, dar unele date sugerează posibile riscuri, ceea ce justifică prudență.

Proteinele

Proteinele vegetale sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli metabolice.
Carnea procesată și roșie, consumată frecvent (>2 porții/săptămână), crește riscul de diabet.
Aportul proteic crescut și antrenamentul de forță pot preveni sarcopenia la vârstnici.
Restricția proteică la vârsta adultă tânără ar putea reduce riscul de cancer și mortalitate.

Efectele alimentelor ultra-procesate și îndulcitorilor

Alimentele ultra-procesate (mezeluri, snacksuri, sucuri, dulciuri rafinate) cresc riscul de obezitate și boală cardiometabolică.
Îndulcitorii artificiali (ex. aspartam, eritritol, sucraloză) sunt asociați cu risc crescut de diabet și boli cardiovasculare, deși cauzalitatea rămâne neclară.
Consumul moderat de alcool nu este recomandat pentru prevenția bolilor cardiovasculare.
Ciocolata neagră și cafeaua, consumate cu moderație, pot avea efecte benefice, dar dovezile sunt limitate.

Diete populare și sănătatea cardiometabolică

Dieta mediteraneană – reduce semnificativ riscul de boală coronariană.
Dieta DASH – scade tensiunea arterială și riscul de accident vascular cerebral.
Dieta vegetariană – asociată cu un risc redus de diabet și mortalitate.
Dieta Portfolio – reduce LDL colesterol cu eficiență similară cu statinele.
Dieta low-carb și ketogenică – utile pe termen scurt pentru controlul greutății, tensiunii și glicemiei, dar efectele pe termen lung sunt incerte.
Dieta paleo – inspirată de alimentația evolutivă, cu date mixte privind superioritatea sa.

Postul intermitent și restricția de timp alimentar

Postul intermitent (Intermittent Fasting – IF) include posturi zilnice sau alternative și produce un balans energetic negativ cu efecte metabolice favorabile.
Restricția de timp alimentar (Time-Restricted Eating – TRE) poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și reduce stresul oxidativ.
Efectele independente față de restricția calorică rămân incerte.
Beneficiile TRE pot fi mai mari când ferestrele de alimentație sunt dimineața devreme.

Recomandări generale

Conform autorilor, consensul științific actual este următorul:

Se recomandă:
- creșterea consumului de legume, fructe, leguminoase, nuci, cereale integrale;
- preferarea proteinelor vegetale și a grăsimilor nesaturate;
- consumul moderat de lactate și ouă;
- adoptarea unor diete echilibrate, cum ar fi mediteraneană, DASH, Portfolio sau vegetariană.
Se recomandă evitarea:
- zahărului adăugat și cerealelor rafinate;
- alimentelor ultra-procesate;
- consumului frecvent de carne roșie procesată;
- consumului de alcool, chiar și moderat.

Concluzii

Adoptarea unei alimentații bazate pe alimente integrale, bogate în nutrienți și diversificate din punct de vedere vegetal, reprezintă una dintre cele mai eficiente și accesibile strategii pentru prevenirea și controlul bolilor cardiometabolice. Intervențiile dietetice simple, dar susținute, pot avea un impact major asupra sănătății publice globale.

Data actualizare: 05-06-2025 | creare: 05-06-2025 | Vizite: 141

Bibliografie

Gjermeni, E., Fiebiger, R., Bundalian, L., et al. (2025). The impact of dietary interventions on cardiometabolic health. Cardiovascular Diabetology. Doi: DOI:10.1186/s12933-025-02766-w. https://cardiab.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12933-025-02766

Image by freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

O modificare alimentară esențială, ce ar putea reduce colesterolul cu până 10%

Un studiu publicat în Clinical Nutrition investighează eficacitatea unei intervenții dietetice bazate pe consumu...

NUTS 2022 - o conferință dedicată beneficiilor consumului de nuci

Beneficiile pentru sănătate ale consumului de nuci au fost studiate pe larg de-a lungul timpului, iar Conferința...

Postul numai cu apă stimulează hormonul de creștere uman fără pierdere în greutate

Studiul publicat în jurnalul Frontiers in Endocrinology analizează modificările în secreția de hormo...

Evaluarea riscului de contaminare cu Escherichia coli a salatei proaspăt tăiate, de-a lungul lanțului de aprovizionare
Consumul regulat de alimente picante asociat cu reducerea riscului de moarte
Metodă eficientă de monitorizare a grăsimilor din alimentele pe care le consumăm
Dieta mediteraneană este benefică pentru sănătatea creierului și performanțele academice

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Impactul alimentației asupra sănătății englezilor (UK Biobank)

Un studiu recent publicat în Nutrients a evaluat asocierea dintre alimentație și rezultatele de sănătate în r...

Dieta ca armă împotriva bolilor - mecanisme moleculare și potențial terapeutic

Dieta și nutriția joacă un rol esențial în sănătatea umană, influențând disponibilitatea nutrienților ș...

Cel mai bun tip de dietă pentru o îmbătrânire sănătoasă - rezultatele unui studiu de 30 de ani pe peste 100.000 de persoane

Un studiu de referință publicat în Nature Medicine pe 25 martie 2025 a identificat tiparele alimentare care sus�...

Un studiu pe 15 ani: ce diete oferă cea mai bună protecție pentru creier și inimă la vârsta înaintată

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum