Legătura dintre boala parodontală și ciroza hepatică: perspective actuale și implicații clinice

Legătura dintre boala parodontală și ciroza hepatică: perspective actuale și implicații clinice

©

Autor:

Legătura dintre boala parodontală și ciroza hepatică: perspective actuale și implicații clinice
Bolile hepatice cronice, inclusiv ciroza È™i carcinomul hepatocelular, continuă să reprezinte o povară semnificativă pentru sănătatea publică la nivel global, din cauza complicaÈ›iilor severe È™i a mortalității crescute asociate. DeÈ™i cauzele principale ale cirozei sunt bine documentate – consum excesiv de alcool, disfuncÈ›ii metabolice sau infecÈ›ii virale hepatice – cercetările recente atrag atenÈ›ia asupra unor factori mai puÈ›in evidenÈ›iaÈ›i, dar cu impact semnificativ, cum ar fi sănătatea orală. În mod particular, boala parodontală, o infecÈ›ie cronică a È›esuturilor de susÈ›inere ale dintelui, pare să contribuie la progresia bolii hepatice prin mecanisme inflamatorii sistemice.
O revizuire a unui grup internaÈ›ional de cercetători aduce o perspectivă integrată asupra relaÈ›iei dintre parodontită È™i ciroză, oferind o sinteză a cercetărilor actuale È™i sugerând direcÈ›ii viitoare pentru prevenÈ›ie È™i tratament.

Boala parodontală este o afecÈ›iune multifactorială, influenÈ›ată de factori locali È™i sistemici precum igiena orală precară, fumatul, consumul de alcool, vârsta, factorii genetici È™i condiÈ›iile medicale asociate. EvoluÈ›ia de la gingivită la parodontită presupune o progresie lentă, dar constantă, care, netratată, poate duce la complicaÈ›ii severe. ImportanÈ›a acestei boli depășeÈ™te însă sfera cavității bucale: numeroase studii au demonstrat legături între parodontită È™i afecÈ›iuni sistemice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare sau renale cronice.

În cazul bolilor hepatice, accentul a fost pus tradiÈ›ional pe disbioza intestinală È™i translocaÈ›ia bacteriană intestinală ca surse principale de inflamaÈ›ie secundară. Însă, recent, disbioza orală È™i inflamaÈ›ia asociată acesteia au fost identificate drept posibili factori adiÈ›ionali care alimentează cascada inflamatorie ce conduce la fibroză hepatică È™i ciroză.

Despre conexiunea dintre parodontită și ciroză

Axul oral-intestinal-hepatic

Microbiomul intestinal este recunoscut ca un factor esenÈ›ial în reglarea metabolismului, imunității È™i homeostaziei gazdei. Disbioza intestinală, caracterizată prin dezechilibru microbian È™i permeabilitate crescută a barierei intestinale, contribuie la inflamaÈ›ie sistemică È™i leziuni hepatice, în special în contextul steatohepatitei metabolice.

În mod similar, microbiomul oral, o comunitate vastă de bacterii, poate influenÈ›a negativ sănătatea sistemică atunci când este perturbat. În cazurile de parodontită, s-a observat o creÈ™tere a speciilor bacteriene precum Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, dar È™i Spirochetes È™i Fusobacteria. AceÈ™ti patogeni, prezenÈ›i în salivă, sunt înghiÈ›iÈ›i constant È™i pot contribui la disbioza intestinală, amplificând inflamaÈ›ia sistemică.

Experimentele pe modele animale au demonstrat că administrarea orală de P. gingivalis favorizează dezechilibre în microbiomul intestinal, creÈ™te nivelul endotoxinelor circulante È™i accelerează progresia steatohepatitei metabolice, în special în contextul diabetului zaharat È™i al dietelor bogate în grăsimi.

Mecanisme imune și inflamatorii

Disbioza orală È™i intestinală declanÈ™ează o reacÈ›ie inflamatorie exagerată a gazdei, caracterizată de producÈ›ia excesivă de specii reactive de oxigen È™i inflamaÈ›ie cronică, care amplifică deteriorarea tisulară. InflamaÈ›ia persistentă determină pătrunderea bacteriilor È™i a mediatorilor inflamatori în circulaÈ›ia sistemică prin ulceraÈ›ii microscopice la nivel gingival.

Astfel, pacienÈ›ii cu parodontită prezintă niveluri crescute de proteină C reactivă È™i alte citokine inflamatorii precum TNF-alfa È™i interleukina-6, factori implicaÈ›i în patogeneza bolilor hepatice cronice. De asemenea, activarea celulelor Kupffer hepatice de către lipopolizaharidele bacteriene stimulează fibrogeneza hepatică, contribuind la progresia spre ciroză.

Mai mult, inflamaÈ›ia cronică determină alterări ale echilibrului imun, reducând funcÈ›ia celulelor T reglatoare È™i activând axa Th17, mecanisme implicate atât în autoimunitate, cât È™i în progresia fibrozei hepatice.

Rezultate privind prevalența și severitatea bolii parodontale la pacienții cu ciroză

Studiile epidemiologice indică o prevalență crescută a parodontitei la pacienÈ›ii cu ciroză comparativ cu populaÈ›ia generală, cu rate raportate între 25% È™i 68%. Un studiu danez a arătat o prevalență de 45% a parodontitei severe în rândul pacienÈ›ilor cu ciroză, semnificativ mai mare decât în populaÈ›ia generală (10-15%). De asemenea, în rândul pacienÈ›ilor aflaÈ›i pe listele de aÈ™teptare pentru transplant hepatic, prevalenÈ›a parodontitei a ajuns până la 72%.

Severitatea parodontitei creÈ™te odată cu progresia bolii hepatice, fiind corelată cu scoruri MELD mai mari È™i cu o durată mai lungă a evoluÈ›iei cirozei. Această asociere evidenÈ›iază necesitatea includerii evaluării sănătății orale în managementul pacienÈ›ilor cu boli hepatice avansate.

Influența etiologiei hepatice asupra sănătății orale

  • Steatohepatita metabolică: Există o asociere semnificativă între MASLD È™i parodontită, prevalenÈ›a crescând odată cu severitatea bolii hepatice. Studii de mari dimensiuni È™i metaanalize confirmă această relaÈ›ie.
  • Boala hepatică alcoolică: Alcoolul favorizează disbioza orală prin afectarea barierei mucoaselor È™i creÈ™terea permeabilității epiteliale, facilitând pătrunderea bacteriilor È™i a endotoxinelor în circulaÈ›ie. PacienÈ›ii cu ciroză alcoolică prezintă forme mai severe de parodontită comparativ cu cei cu alte etiologii.
  • Hepatitele virale cronice: InfecÈ›iile cronice cu virusurile hepatitice B È™i C sunt asociate cu igienă orală precară, pierderea dinÈ›ilor È™i complicaÈ›ii orale adiÈ›ionale, ceea ce impune necesitatea unui screening dentar dedicat.

Implicații pentru pacienții aflați pe lista de transplant hepatic

La candidaÈ›ii pentru transplant hepatic, igiena orală deficitară nu este doar o problemă de sănătate generală, ci poate influenÈ›a eligibilitatea pentru transplant. Procedurile stomatologice pretransplant vizează eliminarea focarelor infecÈ›ioase pentru a reduce riscul septicemiei post-transplant. De altfel, studii recente au demonstrat că statusul dentar precar înainte de transplant se corelează cu un risc mai mare de respingere acută a grefei È™i cu niveluri crescute de enzime hepatice post-transplant.

ImportanÈ›a evaluării È™i tratamentului parodontitei înainte de transplantul hepatic este dublată de impactul asupra calității vieÈ›ii pacientului, problemele dentare fiind surse frecvente de disconfort fizic È™i psiho-social.

Perspective terapeutice și recomandări de practică

În prezent, nu există ghiduri internaÈ›ionale specifice pentru tratamentul parodontitei la pacienÈ›ii cu boli hepatice cronice. TotuÈ™i, principii generale de îngrijire includ:
  • Profilaxia È™i tratamentul precoce al parodontitei, cu evaluări stomatologice periodice È™i tratamente conservatoare precum detartrajul È™i planarea radiculară.
  • Controlul factorilor de risc, cum ar fi fumatul, consumul de alcool È™i controlul glicemic, sunt esenÈ›iale pentru îmbunătățirea sănătății orale È™i hepatice.
  • Tratamente chirurgicale pot fi efectuate în siguranță la pacienÈ›ii cu ciroză compensată, cu monitorizare atentă a parametrilor de coagulare.

IntervenÈ›iile terapeutice dedicate parodontitei au demonstrat îmbunătățiri ale markerilor inflamatori sistemici È™i ale funcÈ›iei hepatice, iar tratamentele complementare, cum ar fi utilizarea prebioticelor sau a agenÈ›ilor antiinflamatori specifici, reprezintă direcÈ›ii promițătoare de cercetare.

Concluzii

RelaÈ›ia dintre boala parodontală È™i ciroza hepatică este complexă È™i implică multiple căi de interacÈ›iune între microbiom, inflamaÈ›ie sistemică È™i răspuns imun. Dovezile actuale subliniază că identificarea È™i tratarea parodontitei pot avea un impact pozitiv asupra evoluÈ›iei bolii hepatice, mai ales la pacienÈ›ii cu MASLD sau aflaÈ›i pe lista de transplant.

Integrarea evaluării sănătății orale în managementul multidisciplinar al pacienÈ›ilor cu boli hepatice cronice ar putea reduce complicaÈ›iile È™i îmbunătăți prognosticul general. Sunt necesare studii suplimentare pentru consolidarea acestor observaÈ›ii È™i pentru dezvoltarea unor ghiduri terapeutice clare, însă beneficiile potenÈ›iale justifică deja includerea screeningului È™i tratamentului parodontitei în standardele de îngrijire ale pacienÈ›ilor cu ciroză.

Data actualizare: 10-04-2025 | creare: 10-04-2025 | Vizite: 275
Bibliografie
Hudson, D., et al. (2025). Periodontal disease and cirrhosis: current concepts and future prospects. eGastroenterology. doi.org/10.1136/egastro-2024-100140.

Image by zinkevych on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Oamenii care cred că norocul le determină soarta au mai multe È™anse de a avea o boală severă a gingiilor
  • Gingivita: cauze, simptome, tratament
  • Cum ar putea fi utilizate probioticele în tratamentul gingivitei È™i parodontozei?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum