Gingivita in scorbut

Scorbutul este este o afecțiune cauzată de insuficiența vitaminei C în organism. Datorită incapacității corpului uman de a sintetiza această vitamină, aprovizionarea cu acid ascorbic este posibilă exclusiv pe seama aportului exogen. [2], [4]

În condițiile unei diete sărace în vitamine, sunt alterate procese fiziologice ce se desfășoară în prezența vitaminei C. Manifestările sunt multiple și includ hemoragii cu diverse localizări (peteșii, echimoze, anemie, hemartroze), hiperkeratoza foliculilor piloși. Dureri osoase și musculare, osteoporoza, cardiomegalia, oboseala sunt doar câteva dintre complicațiile acestei boli potențial fatale. [2], [3]

Gingivita ce apare la bolnavii de Scorbut însă, nu este provocată de boala în sine, ci reprezintă mai degrabă un factor de risc la subiecții cu o igienă orală nesatisfăcătoare. [4]

Rolul vitaminei C în organism

• Participă la formarea fibrelor de colagen prin hidroxilarea prolinei; [3], [4]
• În prezența sa, are loc hidroxilarea lizinei în hidroxilizină – reacție care face posibilă reticularea colagenului; [4]
• Favorizează transformarea acidului folic în forma activă de acid folinic; [4]
• Rol în formarea de hormoni steroidieni de către glandele suprarenale; [4]
• Rol în metabolismul microsomal al medicamentelor; [4]
• Rol în metabolismul tirozinei; [4]
• Acțiune protectivă pentru unele enzime; [4]
• Rol în neuromodulare; [3]
• Rol în activitatea sistemului imunitar; [3]
• Rol în protecția față de radicalii liberi; [3]
• Hipofiza și suprarenalele sunt țesuturile în care vitamina se găsește în concentrația cea mai mare (se mai găsește și în neutrofilele circulante și sucul gastric, într-o concentrație mai ridicată decât în cea plasmatică); [3], [5]

Factori predispozanți

• Fumatul – scade nivelul vitaminei în organism;
• Contraceptivele orale – reduc absorbția vitaminei;
• Stresul - crește nevoile de acid ascorbic ale organismului; [4]
• Alcoolismul, consumul de droguri – persoanele cu aceste vicii, nu se alimentează corect; [3], [4]
• Dietele severe – nu asigură necesarul vitaminic al organismului; [2]
• Sarcina și alăptarea – condiții care cresc necesarul de vitamine al organismului mamei. [5]
• Vârsta înaintată – aportul de vitamine scade, de cele mai multe ori, din cauza edentațiilor sau mobilității dinților – aspecte ce generează dificultăți serioase în alimentare. [5]
• Anumite afecțiuni ce scad absorbția nutrienților (ex. boala Crohn).

Efectele deficitului de vitamina C asupra gingiei

Efectele asupra gingiei sunt grave dacă igiena oro-dentară a bolnavului e necorespunzătoare și pot lipsi sau sunt nesemnificative dacă placa bacteriană lipsește. [1] Pe de altă parte, afectarea gingiei poate fi un prim-simptom de carență vitaminică și dacă este recunoscută la timp cauza gingivitei, se poate interveni pentru a preveni evoluția scorbutului. [2]

• Pe fondul alterării sintezei de colagen, capilarele de sânge devin mai fragile, sângerează spontan sau la atingere, iar leziunile tisulare cunosc o vindecare tardivă;
• Scade capacitatea de apărare a leucocitelor polimorfonucleare, aceste elemente sanguine nu mai pot face față infecției menținute de placa bacteriană;
• Sunt alterate ligamentele periodontale (datorită colagenului din structura lor), atașamentul gingiei la dinte este compromis, crescând șansele de avulsie patologică a dinților. [1], [4]

Simptomatologia gingivitei din scorbut

• Mirosul urât al cavității orale (halena fetidă), datorită proliferării microbiene;
• Hiperplazia gingivală – creșterea patologică în volum, a gingiilor;
• Gingiile sunt inflamate, de culoare roșie-aprinsă și sângerează la cea mai mică atingere sau chiar și spontan. În stadii mai avansate de boală, gingivita devine ulcerativă și se complică rapid cu apariția de pungi parodontale; [3], [4]
• În contextul suferinței gingivale, fonația, masticația, periajul dentar pot fi deosebit de dureroase, determinând pacientul să renunțe la alimentația normală (preferând doar lichide) și să abandoneze în totalitate igiena orală; [3]
• Sideroza gingivală – estomparea culorii normale a gingiei pe fondul pierderilor de sânge consecutiv hemoragiilor;
• Papilele interdentare sunt roșii, edemațiate, strălucitoare, pot avea aspect spongios; [4]
• Infecția declanșează procesul de rezorbție osoasă și poate evolua spre o formă de parodontită cronică în care se ajunge la mobilizarea și pierderea consecutivă a dinților. [1], [4]

Diagnostic

Deși se recomandă efectuarea unor examene pentru determinarea concentrației serice de acid ascorbic, acestea nu pot fi realizate în orice laborator, de multe ori diagnosticul fiind pus prezumtiv, pe baza semnelor clinice și a relatărilor pacientului privind obiceiurile sale alimentare. Diagnosticul diferențial al scorbutului se face cu bolile colagenului, reacțiile adverse ale unor medicamente, tromboza venoasă profundă. [2] Alte afecțiuni ce ar putea  fi confundate cu gingivita din scorbut sunt bolile sângelui, vasculitele precum și alte forme de gingivită, în special cea ulcerativă. [3]

Tratament

• Se recomandă utilizarea unei ape de gură ce conține clorhexidină, se atenționează pacientul asupra importanței menținerii igienei orale și a periajului eficient; [2]
• Antibiotice (Amoxicilină + Metronidazol) se prescriu pentru controlul și eliminarea infecției, antiinflamatoare – pentru amendarea fenomenelor inflamatorii și a durerii. Suplimente de acid ascorbic de 250 mg în 4 prize/zi se vor lua timp de două săptămâni;
• În a doua zi de la inițierea tratamentului, medicul poate interveni local pentru asanarea cavității orale. După anestezierea topică a mucoaselor și gingiei interesate, cu ajutorul unor comprese tratate cu apă oxigenată de 3%, acestea se șterg, eliminând țesuturile necrozate și depozitele de placă. Apa oxigenată este extrem de nefavorabilă microorganismelor anaerobe și contribuie la curățirea prin efervescență a resturilor tisulare alterate. Procedura se încheie cu clătirea gurii cu soluții antiseptice speciale;
• Pacientul trebuie instruit să consume alimente cât mai diversificate, bogate în vitamine și minerale. [3]