Legătura dintre boala vaselor mici, microplastice și declinul cognitiv
Autor: Airinei Camelia

Un nou studiu publicat în American Journal of Pathology de către Dr. Elaine Bearer, profesor în cadrul Departamentului de Patologie al Universității din New Mexico, propune un model revoluționar pentru clasificarea formelor de demență vasculară. Studiul își propune să contribuie la o mai bună înțelegere a acestui tip de afectare cognitivă, adesea neglijată în comparație cu boala Alzheimer.
Demența vasculară, cauzată de afectarea vaselor mici ale creierului, este una dintre principalele cauze de deteriorare cognitivă, dar cercetarea în domeniu a fost până recent limitată. În comparație, boala Alzheimer a beneficiat de o atenție semnificativ mai mare, fiind definită prin acumularea de plăci β-amiloide și încurcături neurofibrilare.
Afecțiuni frecvent implicate în demența vasculară includ hipertensiunea arterială, ateroscleroza și diabetul zaharat, însă noile descoperiri aduc în atenție și factori complet noi, cum ar fi prezența particulelor de plastic (nano- și microplastice) în țesutul cerebral uman.
Despre studiu
Dr. Bearer a realizat un studiu detaliat asupra creierelor donate în cadrul unui registru din New Mexico, utilizând microscopie avansată și tehnici speciale de colorare histologică pentru a evidenția afectările vasculare. Analiza s-a concentrat pe detectarea leziunilor vasculare de mici dimensiuni, cum ar fi microhemoragiile, inflamațiile cronice și infarcțiile silențioase care afectează rețeaua neuronală.
Studiul a identificat zece procese patologice distincte implicate în demența vasculară, incluzând:
- hipoxie și ischemie cerebrală cronică;
- scurgerea serului sangvin în țesutul cerebral;
- inflamație vasculară persistentă;
- afectarea mecanismelor de eliminare a deșeurilor metabolice;
- formarea de microinfarcte repetate.
Tehnicile utilizate pentru a detecta aceste modificări au inclus:
- colorări histologice speciale pentru vase de sânge și markeri inflamatori;
- microscopie de înaltă rezoluție pentru identificarea leziunilor subtile ale microvascularizației;
- detectarea particulelor plastice în țesutul cerebral uman, un aspect inovator al studiului.
Rezultate
Studiul a relevat că multe dintre persoanele diagnosticate clinic cu boala Alzheimer prezentau și leziuni vasculare semnificative, sugerând un posibil substrat mixt al demenței în numeroase cazuri. În regiunea New Mexico, estimările cercetătoarei indică faptul că până la 50% dintre pacienții cu Alzheimer au și boală vasculară cerebrală.
Una dintre cele mai revoluționare descoperiri este corelația între prezența particulelor de nano- și microplastice în creier și:
- tipul și severitatea demenței;
- nivelul inflamației cerebrale;
- gradul de afectare vasculară.
Dr. Bearer a observat că cantitatea de plastice era semnificativ mai mare la persoanele cu demență comparativ cu subiecții sănătoși, sugerând o legătură posibilă între expunerea la microparticule și patologia neurovasculară.
Mai mult, lucrarea propune o nouă abordare de clasificare a demenței vasculare, care ar permite:
- evaluarea mai precisă a severității bolii atât la pacienți în viață, cât și post-mortem;
- identificarea formelor distincte de afectare vasculară cerebrală;
- avansarea cercetării către tratamente țintite și potențiale terapii personalizate.
Pentru susținerea acestei inițiative, National Institutes of Health are în vedere formarea unui grup de consens format din neuropatologi de top, care să dezvolte un sistem unificat de clasificare și scorare a demenței vasculare.
Implicații și colaborări viitoare
Studiul este rezultatul unei colaborări îndelungate cu Dr. Gary Rosenberg, director al UNM Alzheimer's Disease Research Center (ADRC), instituție care a primit o finanțare de 21,7 milioane USD de la NIH în anul 2024 pentru cercetarea demenței.
Dr. Bearer speră ca această lucrare să contribuie la crearea unor ghiduri naționale de clasificare a demenței vasculare și să determine o reevaluare fundamentală a modelelor curente de înțelegere a bolii Alzheimer și a altor tipuri de demență, în contextul noilor dovezi legate de prezența particulelor plastice în creier.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- O „noapte albă” ar putea inversa simptomele depresive, efectul menținându-se câteva zile
- Un marker nonverbal poate ajuta la diagnosticarea autismului
- Riscul de demență este mai mare la pacienții spitalizați cu pneumonie COVID-19, comparativ cu cei cu pneumonie non-COVID
- O nouă teorie despre ceea ce se întâmplă în creier când vedem ceva familiar
intră pe forum