Legătura dintre hipertensiune și demență

La Universitatea din Utah, peste 40.000 de probe de sânge colectate în cadrul studiului SPRINT (Systolic Blood Pressure Intervention Trial) sunt păstrate la temperaturi extrem de scăzute, așteptând să fie analizate. Aceste probe, care reflectă patru ani de date despre hipertensiune arterială la mii de participanți, ascund informații esențiale privind sănătatea cerebrală și riscul de a dezvolta boala Alzheimer și alte forme de demență. Acum, datorită unei finanțări de 21,6 milioane dolari pe cinci ani din partea National Institute on Aging (NIH), cercetătorii se pregătesc să descifreze conexiunile dintre controlul tensiunii arteriale și sănătatea cognitivă.

Context

Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru demență. Deși se știe că tratamentul tensiunii arteriale reduce riscul cardiovascular, mecanismele prin care aceasta influențează declinul cognitiv rămân insuficient înțelese. Demența poate fi cauzată atât de acumularea de proteine toxice în creier (plăci de beta-amiloid și încurcături de tau, caracteristice bolii Alzheimer), cât și de afectarea vaselor cerebrale. Studiile anterioare au sugerat că reducerea intensivă a tensiunii arteriale ar putea încetini deteriorarea cognitivă, dar legăturile biologice concrete nu au fost demonstrate.

Despre studiul actual

Proiectul are la bază banca de probe biologice SPRINT, una dintre cele mai mari din Statele Unite. Echipa de cercetare, coordonată de Adam Bress, PharmD și colegi de la University of Utah Health, VA Salt Lake City Healthcare System, Harvard Medical School și Banner Alzheimer’s Institute, își propune să răspundă la întrebări cheie:

• Cum influențează scăderea mai intensă a tensiunii arteriale sănătatea creierului?

• Efectele benefice sunt legate mai ales de mecanismele Alzheimer (plăci și încurcături proteice) sau de protecția vaselor cerebrale?

• Cum modifică prezența patologiei Alzheimer modul optim de tratament al hipertensiunii?

Cercetătorii vor analiza probele de sânge folosind noi biomarkeri sanguini care pot diagnostica modificările cerebrale asociate Alzheimer aproape la fel de bine ca metodele standard, precum tomografia cu emisie de pozitroni (PET) sau analiza lichidului cefalorahidian.

Datele biologice vor fi integrate cu informații clinice, genetice și demografice pentru a evalua modul în care tratamentul hipertensiunii influențează riscul de demență în funcție de particularitățile fiecărui pacient. De exemplu, proiectul va explora dacă persoanele cu susceptibilitate genetică crescută beneficiază la fel de mult de tratamentele intensive.

Rezultate așteptate și impact

Deși analiza este abia la început, scopul proiectului este să construiască cea mai mare bază de date la nivel global ce corelează:

• cinci biomarkeri sanguini ai bolii Alzheimer,

• rezultatele cognitive și diagnosticele de demență,

• istoricul clinic și caracteristicile participanților.

Aceste date vor fi făcute publice, devenind o resursă globală pentru viitoare cercetări. Impactul preconizat este major:

• dezvoltarea unor strategii de tratament personalizat al hipertensiunii,

• clarificarea modului în care diferite căi biologice (proteice vs. vasculare) contribuie la declinul cognitiv,

• implementarea biomarkerilor sanguini ca instrumente de screening și diagnostic precoce în populația generală.

Specialiștii implicați, precum Rachel Hess, MD, Jeremy Pruzin, MD, și Jasmeer Chhatwal, MD, PhD, subliniază că această cercetare inovatoare ar putea schimba fundamental modul în care sunt tratate concomitent hipertensiunea și bolile neurodegenerative. Obiectivul final este protejarea memoriei, independenței și calității vieții vârstnicilor.