Malocluzia, posibil determinant al pierderii dentare după 40 de ani
Autor: Airinei Camelia
Un studiu epidemiologic realizat în Japonia, în cadrul cohortei Tohoku Medical Megabank, a analizat asocierea dintre diferitele tipuri de malocluzie anterioară È™i numărul de dinÈ›i rămaÈ™i la adulÈ›ii cu vârsta de cel puÈ›in 40 de ani. Cercetarea publicată în jurnalul Clinical Oral Investigations arată că anumite anomalii ocluzale, în special ocluzia inversă anterioară, se corelează cu un risc crescut de pierdere dentară, în timp ce muÈ™cătura deschisă anterioară poate avea o asociere inversă.
Idei principale
- Au fost analizaÈ›i 17.349 de participanÈ›i cu vârsta ≥ 40 ani.
- Ocluzia inversă anterioară s-a asociat cu mai puțini dinți rămași și cu pierdere dentară posterioară.
- Mușcătura deschisă anterioară s-a asociat cu o prevalență mai mică a pierderii molarilor.
- Tipul de malocluzie poate reprezenta un factor independent de risc pentru pierderea dentară.
Context
Malocluzia reprezintă o anomalie ocluzală care poate afecta funcÈ›ia masticatorie, distribuÈ›ia forÈ›elor ocluzale È™i starea parodontală. Pierderea dentară devine frecventă după vârsta de 40 de ani, fiind determinată în principal de carii È™i boală parodontală. TotuÈ™i, dovezi recente indică faptul că anomaliile ocluzale pot contribui suplimentar la riscul de pierdere a dinÈ›ilor, cu implicaÈ›ii asupra nutriÈ›iei, fragilității È™i declinului cognitiv.
Despre studiu
Design și populație
Studiul transversal a utilizat datele iniÈ›iale ale cohortei Tohoku Medical Megabank (2013–2017). Din 37.575 participanÈ›i adulÈ›i, au fost incluÈ™i 17.349 cu vârsta ≥ 40 ani care au beneficiat de examinare dentară completă.
Evaluarea clinică
- Numărul de dinți rămași și valorile suprapungere/supraocluzie au fost măsurate clinic.
- ParticipanÈ›ii au fost clasificaÈ›i în patru grupuri: normal, muÈ™cătură deschisă anterioară, ocluzie inversă anterioară È™i formă combinată.
- Pierderea dentară semnificativă a fost definită ca < 20 de dinți.
- Au fost evaluate cariile, severitatea bolii parodontale, igiena orală și factori sistemici (indice de masă corporală, hipertensiune, diabet, fumat, alcool, educație).
Analiza statistică
Asocierile dintre malocluzie și pierderea dentară au fost estimate prin regresie Poisson modificată, cu ajustare pentru multipli factori de confuzie. Pragul de semnificație statistică a fost p < 0,05.
Rezultate
Caracteristicile participanților
Vârsta medie a fost 59,3 ani, iar 68,1% dintre participanÈ›i au fost femei. Majoritatea au avut ocluzie normală, în timp ce formele de malocluzie anterioară au fost relativ rare.
Malocluzia și numărul de dinți rămași
După ajustarea completă pentru factorii de confuzie:
- Ocluzia inversă anterioară s-a asociat cu o prevalență mai mare a pierderii dentare.
- Mușcătura deschisă anterioară nu a crescut riscul și a prezentat tendință opusă.
- Forma combinată nu a arătat diferențe semnificative.
Pierderea dinților posteriori
- Mușcătura deschisă s-a asociat cu prevalență mai mică a pierderii molarilor.
- Ocluzia inversă anterioară s-a asociat cu risc crescut de pierdere molară.
Modele dependente de vârstă
Analiza distribuției dinților rămași a arătat că:
- În ocluzia inversă, pierderea molarilor creÈ™te progresiv odată cu vârsta, ajungând la ≤ 45% retenÈ›ie după 70 de ani.
- În muÈ™cătura deschisă, retenÈ›ia dentară rămâne relativ ridicată, cu ≥ 70–80% pentru majoritatea dinÈ›ilor chiar la vârste înaintate.
Interpretare
Rezultatele sugerează că ocluzia inversă anterioară poate favoriza pierderea dentară prin:
- absența ghidajului anterior și contactul persistent al dinților posteriori;
- forțe ocluzale laterale crescute;
- agravarea distrucției parodontale.
În contrast, muÈ™cătura deschisă poate reduce încărcarea ocluzală posterioară datorită forÈ›elor masticatorii mai reduse È™i mobilității condiliene limitate, explicând asocierea aparent protectoare.
Limitări
- Design transversal – nu permite stabilirea relaÈ›iei cauzale.
- PopulaÈ›ie regională japoneză – generalizare limitată.
- Număr mic de cazuri în grupul combinat.
- Lipsa evaluării cefalometrice și a pierderii dentare anterioare.
Concluzii
Tipul de malocluzie se asociază semnificativ cu pierderea dentară la adulÈ›ii peste 40 de ani. Ocluzia inversă anterioară reprezintă un posibil factor de risc independent pentru pierderea dinÈ›ilor, în special posteriori, în timp ce muÈ™cătura deschisă anterioară poate avea o asociere protectoare. Diagnosticul precoce È™i tratamentul ortodontic ar putea contribui la menÈ›inerea dentiÈ›iei È™i prelungirea sănătății orale.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Nanoparticulele pot ajuta la spargerea plăcii bacteriene și la prevenirea cariilor
- Fumatul, inflamația parodontală și rolul CXCL12: mecanisme moleculare ale agravării parodontitei la fumători
- Ce să mănânci pentru dinți sănătoși? Alimente care îți protejează zâmbetul
- Produsele naturale ca alternativă sustenabilă la dezinfectanții sintetici în protetică dentară și implantologie orală
- Spatiu intre dintii din fata
- La 22 ani mi-a cazut un canin. sa fac implant?
- Corectare muscatura inversa fara operatie
- Schimbarea dintilor
- Aparat dentar
- La 2 ani i-au cazut incisivii
- Cazut dinti la copil 2 ani in urma unei lovituri