Microbiomul intestinal are un rol foarte important pentru o viaţă sănătoasă

Microbiomul intestinal joacă un rol esenÈ›ial în bolile cronice È™i în modul în care se manifestă efectele fiziologice ale alimentaÅ£iei.
Un studiu recent publicat în Cell & Host Microbe tratează actualele recomandări nutriÈ›ionale din punctul de vedere al microbiotei intestinale, sugerând că efectele alimentaÈ›iei sunt mediate de interacÈ›iunea gazdă-microbiom intestinal.
Recomandările în vigoare s-au concentrat pe importanÈ›a includerii legumelor, fructelor È™i cerealelor integrale în alimentaÈ›ie, precum È™i evitarea consumului alimentelor procesate.
Ghidurile de nutriÈ›ie din mai multe țări recomandă în acest context limitarea aportului de alimente ce conÈ›in adaos de zahar, sare sau grăsimi saturate.
Consumul de legume, leguminoase È™i seminÈ›e este în mod particular recomandat pentru că acestea conÈ›in fibre, care prin fermentare constituie substratul de creÈ™tere al microorganismelor care alcătuiesc microbiota intestinală.
În plus, aceste fibre previn pierderea de mucus È™i proliferarea bacteriană în stratul de mucus, împiedicând apariÈ›ia inflamaÈ›iei È™i infecÈ›iei în aceste zone.
Fermentarea acestor fibre mai duce și la producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFAs), care au printre efecte creșterea producției hormonilor de sațietate, creșterea lipolizei țesutului adipos și o mai bună sensibilitate la insulină.
Nucile aduc acizi grași nesaturați, fibre și fitochimicale care influențează interacțiune microbiom-gazdă.
PeÅŸtele este considerat o proteină de înaltă calitate, fiind o sursă naturală foarte importantă de acizi graÈ™i omega-3. AceÈ™tia au efect cardio-protector È™i îmbunătățesc compoziÈ›ia microbiotei.
Din cealaltă direcÈ›ie, microorganismele care intră în alcătuirea microflorei intestinale participă la transformarea fitochimicalelor, crescându-le biodisponibilitatea È™i absorbÈ›ia, dar È™i efectele antioxidative.
Prin comparație, alimentele procesate duc la o compoziție a microbiomului dăunătoare organsimului.
Ele favorizează proliferarea bacteriană È™i influenÈ›ează în mod negativ funcÈ›ia imunitară È™i endocrină, putând conduce la inflamaÈ›ie È™i colită.
Anumite tipuri de alimentație, cum ar fi dieta mediteraneană pot modifică pozitiv funcția și compoziția microbiomului intestinal.
Această dietă recomandă consumul de ulei de măsline, fructe, legume, cereale integrale, leguminoase È™i seminÈ›e È™i în acelaÈ™i timp aportul moderat de peÈ™te, ouă, lactate È™i carne albă.
Consumul de carne roșie și procesată este limitat.
AÈ™adar, sănătatea È™i starea de bine sunt strâns legate de microbiomul intestinal È™i studiile viitoare vor trebui să găsească tipare de alimentaÈ›ie care să contribuie la prevenirea È™i managementul bolilor prin alimentaÈ›ie.
sursa: News Medical
foto: marilyn barbone / Shutterstock.com
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Bruiajul emoțional devine un factor în alegerile alimentare nesănătoase ale copiilor
- Flavanolii vin în ajutorul memoriei pe măsură ce îmbătrânim
- Noi strategii pentru combaterea agenților patogeni rezistenți transmiși din alimente
- Femeile cu o greutate mai mică decât cea normală ar putea ajunge mai devreme la menopauză
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni