Microbiomul intestinal poate ajuta la eliminarea chimicalelor toxice PFAS din corp

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu recent publicat în jurnalul Nature Microbiology a descoperit că anumite specii de microbi din intestinul uman pot acumula biochimic substanțele chimice periculoase cunoscute sub denumirea de PFAS (substanțe perfluoroalkilate și polifluoroalkilate). Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge sugerează că stimularea acestor specii bacteriene din microbiomul uman ar putea ajuta la creșterea excreției fecale a unor PFAS. Cu toate acestea, dovezile directe ale unui beneficiu în protecția sănătății umane nu sunt încă disponibile.

Context

PFAS sunt substanțe chimice sintetizate de om, cu un impact semnificativ asupra sănătății umane, fiind legate de o serie de afecțiuni grave, cum ar fi:

Fertilitate scăzută
Întârzieri în dezvoltarea copiilor
Riscuri crescute pentru anumite tipuri de cancer
Boli cardiovasculare

Aceste substanțe sunt foarte persistente în mediu și în corpul uman, având o durată de viață extrem de lungă. Din acest motiv, sunt denumite „chimicale pentru totdeauna”. Cu toate acestea, până de curând, nu s-a identificat o metodă eficientă de eliminare a acestora din organism.

Despre studiul actual

Studiul realizat la Universitatea din Cambridge a identificat o familie de specii bacteriene, găsite în mod natural în intestinul uman, care au capacitatea de a acumula PFAS din mediul înconjurător. Cercetătorii au introdus o comunitate de 20 de tulpini bacteriene intestinale umane („Com20”) în microbiomul șoarecilor, pentru a observa modul în care acestea acumulează și elimină PFAS. Rezultatele au arătat că bacteriile au acumulat rapid PFAS din alimentația șoarecilor, iar substanțele chimice au fost ulterior excretate în fecale.

De asemenea, cercetătorii au realizat experimente suplimentare în care au comparat două comunități bacteriene: una cu tulpini cu acumulare mare de PFAS și alta cu tulpini cu acumulare mică. Rezultatele au indicat că microbiota intestinală influențează excreția fecală de PFAS, sporind eliminarea acestora în cazul șoarecilor expuși la o doză orală unică de PFAS, comparativ cu grupurile de control.

Studiul a arătat, de asemenea, că bacteriile intestinale pot acumula între 25% și 74% din PFAS în celulele lor, în laborator (in vitro), la doar câteva minute după expunere. Această capacitate de bioacumulare a fost observată într-o perioadă de 24 de ore și a variat în funcție de tulpinile bacteriene testate.

În plus, cercetătorii au constatat că unele bacterii, precum B. uniformis, au dezvoltat o rezistență superîncărcată la PFAS în doar 20 de zile, ceea ce sugerează un potențial de adaptare rapidă al microbiotei intestinale la substanțele chimice periculoase.

Rezultate

Studiul reprezintă prima dovadă că microbiomul intestinal al omului ar putea juca un rol benefic în eliminarea chimicalelor toxice PFAS din corp. Deși aceste rezultate sunt promițătoare, nu au fost încă realizate teste directe la oameni, iar efectele asupra sănătății umane nu au fost evaluate. Studiul s-a concentrat pe excreția fecală de PFAS în modelele de șoareci, fără a evalua nivelurile de PFAS din sânge sau efectele asupra sănătății acestora.

Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii intenționează să dezvolte suplimente probiotice care să îmbunătățească nivelurile acestor microbi benefici în intestinul uman, protejând astfel organismul împotriva efectelor toxice ale PFAS. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pe cohorte umane pentru a determina dacă această strategie poate reduce efectiv nivelurile de PFAS și riscurile asociate pentru sănătate.

De asemenea, s-au identificat mecanismele prin care bacteriile acumulatoare de PFAS operează, inclusiv rolul pompelor de efux bacteriene (de exemplu, TolC din E. coli) și agregarea intracelulară a PFAS, vizualizată prin imagistica FIB-SIMS criogenă.

În ciuda acestor descoperiri promițătoare, autorii avertizează că nu toate bacteriile intestinale au această capacitate de acumulare a PFAS, iar unele tulpini bacteriene sunt mai eficiente decât altele în acest sens. De asemenea, studiul s-a concentrat pe un singur tip de PFAS (PFNA), astfel încât efectele ar putea varia pentru alte substanțe din aceeași categorie.

Concluzie

Aceste noi descoperiri sugerează că microbiomul intestinal al omului ar putea fi utilizat pentru a ajuta la eliminarea PFAS din corp. Totuși, pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestor rezultate, sunt necesare studii suplimentare, inclusiv cercetări pe cohorte umane, pentru a verifica eficiența acestui proces în reducerea riscurilor de sănătate asociate PFAS. În acest timp, cercetătorii recomandă măsuri de precauție, cum ar fi:

Evitarea utilizării vaselor de gătit acoperite cu PFAS
Utilizarea unor filtre de apă fiabile

Data actualizare: 02-07-2025 | creare: 02-07-2025 | Vizite: 145

Bibliografie

Lindell, A. E., Grießhammer, A., Michaelis, L., Papagiannidis, D., Ochner, H., Kamrad, S., Guan, R., Blasche, S., Ventimiglia, L. N., Ramachandran, B., Ozgur, H., Zelezniak, A., Carlos, J., Roux, I., Barron, L. P., Richardson, A. K., Martin, M. G., Benes, V., Morone, N., . . . Patil, K. R. (2025). Human gut bacteria bioaccumulate per- and polyfluoroalkyl substances. Nature Microbiology, 1-18. DOI: 10.1038/s41564-025-02032-5, https://www.nature.com/articles/s41564-025-02032-5

Image by katemangostar on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Celulele hepatice mature declanșează regenerarea ca răspuns la leziunile învecinate

Afectarea hepatică acută reprezintă o provocare majoră pentru medicina clinică, cu peste 2 milioane de decese ...

O enzimă esențială găsită în celulele hepatice joacă un rol esențial în progresia bolii ficatului gras non-alcoolică

Enzima adenozin kinaza (ADK), responsabilă pentru buna funcționare a hepatocitelor, un tip de celule hepatice cu ...

Adrenomedulina și disfuncția monocitelor în sindroamele de insuficiență hepatică: un dezechilibru cu potențial terapeutic

Un studiu publicat în iulie 2025 în Journal of Clinical and Translational Hepatology, realizat de Trovato F. M. �...

Probioticele cu 8 tulpini și prevenția pouchitei la pacienții operați pentru colită ulcerativă
Ciclul molecular al hidrogenului în intestinul uman: roluri enzimatice, bacteriene și implicații pentru sănătate
Analiza multi-omică descoperă factorii moleculari ai dezvoltării cancerului hepatic non-viral
Stimularea nervului vag ar putea ameliorarea bolile inflamatorii intestinale (BII)

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Tratamentele cu antibiotice cresc foarte mult riscul de boală inflamatorie intestinală (boală Crohn și Colită ulcerativă)

Într-un studiu recent (2023) publicat în Gut, cercetătorii au evaluat impactul utilizării antibiotice asupra ri...

Astmul la copii - influențat atât de microbiomul intestinal cât și de genotipul 17q12-21

Astmul la copii este o afecțiune care poate fi influențată de diferite tipuri de factori. Acestea includ starea ...

Declinul cognitiv ar putea fi prevenit cu ajutorul microbiomului intestinal

Un studiu recent sugerează că microbiomul intestinal joacă un rol cheie în sănătatea creierului. Studiul, rea...

Legatură strânsă între microbiomul intestinal și boala Parkinson

Meditația poate influența microbiomul intestinal

Interacțiunile imunologice între astm, obezitate și microbiom

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum