Mituri despre depresie

Depresia este o tulburare psihică complexă, care alături de anxietate, afectează cele mai multe persoane la nivel global, comparativ cu celelalte afecțiuni psihice. Conform statisticilor actualizate  de Organizația Mondială a Sănătății în februarie 2017, numărul cazurilor de depresie a crescut cu 18,4% în populația generală în perioada 2005-2015. (1)

În ciuda incidenței în creștere a depresiei, publicul are mult prea puține informații despre simptomele și tratamentul depresiei, în timp ce prejudecățile, miturile și stigmatizarea persoanelor cu depresie (și cu tulburări psihice în general) continuă să fie de actualitate.


Din păcate, aceste prejudecăți și mituri pot întârzia sau chiar împiedica persoanele cu depresie să apeleze la ajutor specializat. Iată câteva dintre cele mai frecvente:

Depresia este o stare de tristețe temporară

Chiar dacă uneori folosim termenii de „depresie” sau „depresiv” pentru a ne referi la o stare de tristețe sau de dispoziție negativă, depresia și tristețea nu sunt sinonime; depresia este mult mai mult decât o stare de tristețe.

Tristețea este o reacție emoțională normală la evenimentele dificile prin care trece o persoană, dar care dispare cu timpul. Depresia este în schimb o tulburare care provoacă suferință persoanei și celor din jurul său.

Depresia și tristețea diferă atât prin durată și constanță (tristețea este temporară, în timp ce depresia este o tulburare cronică, ce poate dura de la câteva săptămâni până la mai bine de un an, dacă nu este tratată), cât și prin intensitatea manifestărilor (unul dintre simptomele depresiei poate fi tristețea, dar este vorba de stări de tristețe copleșitoare, intense, asociate cu apatie, neliniște, iritabilitate etc.) și impactul asupra persoanei (spre deosebire de tristețe, depresia are un impact general, afectând persoana la nivel psihologic, biologic și social). Nu în ultimul rând, tristețea apare în urma unor evenimente negative, în timp ce depresia are la bază o serie de factori (de la predispoziția genetică, până la factorii din mediul socio-psihologic) care interacționează. (2), (3)

Depresia trece de la sine

Depresia este o afecțiune complexă și serioasă care necesită tratament pentru a fi vindecată (în cazuri ușoare sau moderate psihoterapia poate fi suficientă, în timp ce în cazurile severe terapia este necesar să fie combinată cu tratamentul medicamentos).

Ideea vindecării de la sine a depresiei, alături de a nu considera depresia o tulburare reală, împiedică persoanele să solicite ajutor specializat, fapt care pe termen lung nu doar că nu ajută, dar poate face simptomele să devină mai severe. Nici ignorarea simptomelor, nici schimbarea atitudinii (de exemplu încercarea de a vedea partea pozitivă a lucrurilor) nu substituie tratamentul.

Depresia este una dintre tulburările psihice cu rata ridicată de răspuns la tratament, chiar și cazurile severe de depresie având șanse ridicate de vindecare. În plus, cu cât tratamentul este inițiat mai repede, cu atât șansele de reușită sunt mai mari. (2), (4)

Depresia este un semn de slăbiciune

Persoanele cu tulburări psihice sunt deseori victime ale stigmatizării și auto-stigmatizării, iar în cazul depresiei, persoanele sunt considerate pe nedrept ca fiind slabe și având dificultăți în a face față singure problemele. Drept consecință, multe persoane cu depresie se pot simți rușinate să vorbească despre tulburarea lor sau să solicite ajutorul unui specialist în sănătatea mintală.


Depresia nu are legătură cu tăria de caracter a unei persoane și nici nu este un defect. Această tulburare complexă este cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, psihologici, sociali și de mediu. În plus, vindecarea depresiei prin psihoterapie nu se face de la sine, ci necesită eforturile susținute ale persoanei, ceea ce arată că aceasta are resursele și motivația, dar și puterea de a se implica activ în procesul de vindecare. (3)

Depresia este o parte normală a îmbătrânirii

Vârsta a treia este o etapă a evenimentelor mai puțin fericite de viață (pierderea partenerului sau a prietenilor, pensionarea, bolile fizice cronice, slăbirea organismului etc), dar și o perioadă a satisfacției generale de viață. Depresia nu face parte însă din tabloul normal al îmbătrânirii. Din păcate, când depresia se instalează, simptomele sunt de obicei mai dificil de depistat pentru că se pot suprapune peste cele date de alte boli (afecțiuni cardiovasculare, Alzheimer și alte tulburări neurologice, cancer) sau efectele secundare ale unor medicamente. (2)

Depresia nu este specifică vârstei a treia, ci poate apărea la orice categorie de vârstă, chiar și la copii.