Modificările genetice care stau la baza declinului cognitiv al îmbătrânirii

Boala Alzheimer împărtășește unele caracteristici cheie cu îmbătrânirea sănătoasă, conform unui nou model matematic descris în revista eLife. Modelul oferă o perspectivă unică asupra modificărilor biologice la vârstnici, cu implicații importante pentru identificarea viitoarelor ținte de tratament pentru Boala Alzheimer.
Cercetătorii și-au dezvoltat modelul matematic folosind o serie de date biologice, de la informații „microscopice”, până la informații „macroscopice”, despre sarcina creierului de proteine ​​toxice, funcția sa neuronală, fluxul cerebrovascular, metabolismul și structura țesuturilor de la scanări moleculare PET și RMN. „În ​​cercetarea îmbătrânirii, cât și în cea a bolilor, majoritatea studiilor încorporează măsurători ale creierului la scară micro sau macroscopică, nereușind să detecteze relațiile cauzale directe dintre mai mulți factori biologici la rezoluții spațiale multiple”, explică primul autor Quadri Adewale, doctorand la Departamentul de Neurologie și Neurochirurgie din cadrul Universității McGill din Canada.

Studiul a implicat 460 de persoane care au avut cel puțin patru tipuri diferite de scanare a creierului în patru momente de timp diferite, ca parte a cohortei Inițiativei de Neuroimagerie a Bolii Alzheimer. Dintre cei 460 de participanți, 151 au fost identificați clinic sănătoși, 161 cu insuficiență cognitivă ușoară timpurie (EMCI), 113 cu insuficiență cognitivă ușoară târzie (LMCI) și 35 cu boală Alzheimer probabilă (AD). Datele din scanările multimodale au fost combinate cu date despre activitatea genelor din Allen Human Brain Atlas, care oferă detalii despre expresia genei întregului creier pentru 20. 267 de gene. Echipa a explorat relațiile de cauzalitate între tiparele genetice spațiale și informațiile din scanările pacienților și a făcut referință încrucișată la schimbările funcției cognitive legate de vârstă. Ei au descoperit că capacitatea modelului de a prezice gradul de declin al funcției cognitive a fost cea mai mare pentru boala Alzheimer.

„Acest model personalizat oferă perspective noi asupra modificărilor multicale ale creierului vârstnic, cu implicații pentru identificarea țintelor pentru viitoarele tratamente pentru progresia bolii Alzheimer. ", concluzionează autorul principal Yasser Iturria-Medina, profesor asistent la Departamentul de Neurologie și Neurochirurgie de la Universitatea McGill.

sursa: Science Daily