Munca în schimburi și acumularea „restanțelor” de somn cresc riscul de infecție la asistente

Într-o societate care funcționează non-stop, munca în ture și lucrul pe timp de noapte sunt necesare pentru asigurarea serviciilor esențiale, însă vin cu numeroase consecințe asupra sănătății. Aproximativ 25% dintre angajații din întreaga lume lucrează în ture, iar efectele negative asupra sănătății includ creșterea riscului de cancer, boli cardiometabolice, tulburări de somn și afecțiuni gastrointestinale. Asistentele medicale sunt printre cele mai expuse categorii profesionale la aceste riscuri.
Un nou studiu realizat în Norvegia a investigat legătura dintre caracteristicile muncii în ture, somn și incidența infecțiilor în rândul asistentelor medicale. S-a analizat dacă munca de noapte și deficitul de somn sunt asociate cu un risc mai mare de infecții respiratorii, gastrointestinale și urinare.

Metodologie

Studiul s-a bazat pe date din cohorta SUrvey of Shift work, Sleep, and Health (SUSSH), inițiată în 2008, care a inclus un eșantion randomizat de 5.400 de asistente medicale membre ale Norwegian Nurses Organization (NNO). În această analiză, au fost incluse date din al zecelea val de colectare, realizat în 2018, cu un eșantion final de 1.335 asistente active medical.

Participantele au raportat:

• Tipul de muncă (zi/noapte, numărul de ture de noapte în ultimul an);
• Durata și calitatea somnului, precum și deficitul de somn calculat prin diferența dintre necesarul de somn declarat și somnul efectiv obținut;
• Numărul de infecții suferite în ultimele trei luni, inclusiv răceală comună, pneumonie/bronșită, sinuzită, infecții gastrointestinale și infecții urinare.

Rezultate

Munca de noapte și infecțiile

• Asistentele care lucrau în ture de noapte au raportat o incidență semnificativ mai mare a răcelii comune comparativ cu cele care lucrau doar ziua (70,4% vs. 63,9%).
• Nu s-au observat asocieri semnificative între munca de noapte și celelalte infecții analizate (pneumonie, sinuzită, infecții gastrointestinale sau urinare).

Deficitul de somn și infecțiile

• Deficitul de somn a fost corelat cu un risc mai mare pentru toate tipurile de infecții, cu excepția infecțiilor urinare.
• Asistentele cu un deficit de somn de peste două ore pe noapte au raportat o incidență mai mare a:

• Răcelii comune (77,5% vs. 60,3% la cele fără deficit de somn);
• Infecțiilor gastrointestinale (33,0% vs. 15.6% la cele fără deficit de somn);
• Pneumoniei/bronșitei și sinuzitei.

• Nu s-a identificat o asociere semnificativă între durata somnului (sub 6 ore vs. peste 6 ore) și riscul de infecții.

Alte constatări

• Timpul scurt de recuperare între ture (sub 11 ore de pauză între ture consecutive) nu a fost asociat cu un risc crescut de infecții.
• Asistentele mai tinere (30-45 ani) și cele care aveau copii acasă au raportat mai multe infecții decât cele din grupele de vârstă mai mare.

Concluzii și implicații

Studiul arată că munca de noapte este asociată cu un risc mai mare de răceală comună, iar deficitul de somn este un factor important în susceptibilitatea la infecții respiratorii și gastrointestinale. Deși nu s-au găsit legături clare între durata somnului și infecții, un deficit de somn mai mare de două ore pe noapte a fost asociat cu o probabilitate semnificativ mai mare de infecții.

Aceste rezultate sugerează că strategiile de reducere a deficitului de somn și îmbunătățirea programelor de muncă în ture ar putea contribui la reducerea riscului de infecții. Printre măsurile posibile se numără:

• Limitarea numărului de ture de noapte consecutive;
• Asigurarea unui timp suficient de recuperare între ture;
• Educația privind importanța somnului și gestionarea oboselii în rândul asistentelor medicale.

În concluzie, optimizarea somnului și a programului de muncă în ture ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății generale a asistentelor medicale și la reducerea riscului de infecții.