Noi dovezi arată că trauma acută poate iniția tulburarea obsesiv-compulsivă: cazul atacurilor din 7 octombrie

Un nou studiu condus de echipa prof. Eyal Kalanthroff de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și prof. Helen Blair Simpson de la Universitatea Columbia oferă prima dovadă directă că trauma acută poate declanșa tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Studiul a fost realizat în urma atacurilor din 7 octombrie 2023 din Israel și a fost publicat în luna septembrie 2025.

Context și obiective

Deși legătura dintre traumă și TOC a fost suspectată de mult timp, majoritatea studiilor anterioare au furnizat doar dovezi indirecte. Această cercetare a urmărit să documenteze apariția TOC în rândul supraviețuitorilor unui eveniment traumatic major, oferind date cantitative și comparative pentru prima oară.

Despre studiu

Studiul a inclus 132 de adulți, dintre care jumătate proveneau din așa-numita Gaza envelope - comunități israeliene situate în apropierea Fâșiei Gaza, puternic afectate de atacuri. Evaluările au fost realizate la 4-6 luni după eveniment. Rezultatele arată că:

• Aproximativ 40% dintre supraviețuitori îndeplineau criteriile pentru un diagnostic probabil de TOC.
• Doar 7% dintre participanții din grupul de control (din alte regiuni ale Israelului) prezentau simptome similare.
• Un sfert dintre supraviețuitori au raportat simptome de TOC cu debut nou, în timp ce alții au semnalat o exacerbare a simptomelor preexistente.

Legătura dintre traumă, PTSD și TOC

Rezultatele susțin modelul diateză-stres al bolilor psihice, potrivit căruia vulnerabilitățile genetice interacționează cu stresul extrem pentru a declanșa tulburări psihice. Simptomele de stres post-traumatic (PTSD) au fost strâns corelate cu severitatea simptomelor obsesiv-compulsive, sugerând că TOC poate apărea ca o continuare psihologică a traumei severe.

Manifestări clinice observate

Cel mai frecvent simptom nou a fost verificarea compulsivă, deseori legată de frica de invazie sau nesiguranță. Supraviețuitorii relatau comportamente repetitive precum verificarea lacătelor, ușilor și ferestrelor, într-o încercare de a recăpăta controlul într-un mediu perceput ca haotic.

Alte simptome includ:

• curățenie compulsivă,
• ordonare excesivă,
• gânduri obsesive legate de pericol iminent.

Implicarea sistemului de sănătate

Autorii avertizează că datele se bazează pe auto-raportare și nu pe interviuri clinice standardizate, însă semnalul este clar: supraviețuitorii traumei trebuie evaluați nu doar pentru PTSD și depresie, ci și pentru TOC.

Prof. Simpson subliniază importanța unei abordări holistice în tratamentul tulburărilor legate de traumă:

„Clinicienii trebuie să includă și simptomele de TOC în evaluare. A ignora acest aspect înseamnă a lăsa netratată o tulburare care poate afecta profund viața individului.”

Concluzii și implicații

Acest studiu scoate în evidență costurile psihologice ascunse ale conflictelor armate. Nu doar locuințele și familiile sunt distruse, ci și echilibrul psihic al supraviețuitorilor. Prin documentarea apariției TOC după o traumă extremă, cercetarea propune reevaluarea protocoalelor clinice pentru populațiile expuse la violență.

Prevenirea și tratarea TOC post-traumatic ar trebui să devină parte integrantă a răspunsului de sănătate publică în zonele afectate de conflicte. Studiul oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor programe de screening și intervenție timpurie adaptate acestor realități psihologice complexe.