Noile cercetări sugerează că percepția despre mersul pe jos joacă un rol crucial în riscul cardiovascular

Studiul olandez publicat în Health & Place își propune să investigheze asocierea dintre caracteristicile mediului construit (în special „walkability” - ușurința cu care oamenii pot merge pe jos în cartierul lor) și mediul alimentar local cu apariția bolilor cardiovasculare. Importanța acestui demers rezidă din faptul că bolile cardiovasculare sunt responsabile de o mare parte a deceselor la nivel global și sunt puternic influențate de factori ce țin de stilul de viață - precum activitatea fizică și dieta.
Pe de o parte, mediile urbane mai favorabile mersului pe jos (de ex., trotuare ample, locuri verzi, conectivitate stradală), ar putea încuraja transportul activ și activitatea fizică de agrement. Pe de altă parte, prezența unor retaileri de hrană mai sănătoși (fructe, legume, alimente de calitate) ar susține obiceiuri alimentare mai bune. Totuși, rezultatele din literatură sunt inconsistente, în parte deoarece metodele de evaluare a „walkability” diferă (măsurători obiective vs. percepția locuitorilor), iar definirea mediului alimentar este variabilă (număr de restaurante fast-food, prezența supermarketurilor, calitatea produselor etc.).

Metodologie

Populație și design

Datele provin din The Maastricht Study, un mare studiu observațional de cohortă, ce include persoane de 40-75 de ani din sudul Olandei, cu și fără diabet zaharat de tip 2. Din 9188 participanți inițiali, după excluderea persoanelor cu boli cardiovasculare preexistente și a celor cu date lipsă, au rămas 6117 subiecți. Media de urmărire a fost de 7,2 ani, timp în care s-au monitorizat evenimentele cardiovasculare (non-fatale și fatale).

Evaluarea „walkability” - accesibilitatea mersului pe jos

1. Măsură percepută: s-a folosit chestionarul Abbreviated Neighborhood Environment Walkability Scale (ANEWS), care evaluează percepția rezidenților despre:

• Mix de terenuri (acces la magazine, servicii publice)
• Starea trotuarelor și siguranța rutieră
• Sentimentul de siguranță și trafic  

Chestionarul a fost structurat pe o scală de la „de acord puternic” la „total dezacord”. Scorul rezultat a fost apoi împărțit în cvartile, de la cea mai scăzută la cea mai înaltă percepție de walkability.

2. Măsură obiectivă: s-a calculat un index cu mai multe componente (densitatea populației, densitatea serviciilor comerciale, mix de terenuri, conectivitatea stradală, zonă verde, densitatea trotuarelor, acces la transport public). Fiecărei componente i s-a atribuit un scor „z” și s-a calculat un index total, normalizat între 0 și 100. Fiecărui participant i s-a alocat scorul de „walkability” într-un buffer Euclidian de 1000 metri în jurul locuinței. Ca și în cazul percepției, scorul a fost apoi împărțit în cvartile.

Mediul alimentar

Pentru determinarea mediului alimentar s-a folosit baza de date LOCATUS, ce evaluează toate unitățile comerciale din Olanda o dată la 2-3 ani. Printr-un sistem de tip Delphi, fiecare tip de unitate de retail alimentar a primit un indice de sănătate pe o scară de la −5 (cel mai nesănătos, ex. fast-food) la +5 (cel mai sănătos, ex. magazine cu alimente integrale). Din agregarea acestora a rezultat Food Environment Healthiness Index (FEHI), calculat în același buffer de 1000m.

Boala cardiovasculară

Participanții cu istoric de boli cardiovasculare au fost excluși. Incidența CVD a fost identificată fie prin raportarea noilor diagnostice în chestionarele anuale, fie prin deces cu cauză cardiovasculară (coduri ICD-10 I00-I99, G45-G46) din registrul național (Statistics Netherlands).

Analize statistice

S-au efectuat analize de tip Cox regression pentru a calcula hazard ratio (HR) asociat cu incidența evenimentelor cardiovasculare, în funcție de:

• „Walkability” percepută (ANEWS)
• „Walkability” obiectiv (index 0-100)
• Mediul alimentar (FEHI)  

Ajustările în modele au inclus: vârsta, sexul, nivelul de educație și prezența diabetului (dată fiind supra-reprezentarea acestuia în eșantion).

Rezultate

• Au survenit 713 evenimente cardiovasculare pe parcursul perioadei de urmărire (mediana 7,2 ani).
• „Walkability” percepută: o percepție mai bună a cartierului (Q4 vs. Q1) a fost asociată semnificativ cu un risc mai mic de CVD (HR ajustat ~0,77; IC95%: 0,62-0,97).
• „Walkability” obiectiv (index cu toate componentele, la 1000m) nu s-a asociat semnificativ cu incidența CVD. Chiar și cu mărirea buffer-ului la 1650m, rezultatele au rămas nesemnificative.
• Mediul alimentar (FEHI, 1000m) nu a prezentat o asociere semnificativă cu apariția bolilor cardiovasculare în modelul final ajustat. Doar în modelul neajustat s-a observat o asociere slabă în quartila cea mai sănătoasă, care a dispărut după ajustări.

Analize de interacțiune au sugerat că beneficiile legate de walkability percepută se remarcă mai ales la femei și la persoanele cu nivel socio-economic (educație) mai scăzut, în timp ce mediul alimentar a părut să ofere protecție suplimentară tot la subgrupul cu educație mică.

Discrepanța între percepție și indexul obiectiv  

Studiul confirmă ipoteza că modul în care locuitorii resimt un cartier (starea trotuarelor, senzația de siguranță, accesibilitatea pietonală reală) influențează comportamentul și implicit riscul cardiovascular, mai mult decât un scor obiectiv care surprinde doar disponibilitatea resurselor.  

Mediul alimentar  

Nu s-a constatat o relație clară între scorul de sănătate al retailerilor din cartier și riscul de CVD. Este posibil ca participanții să cumpere alimente și din afara perimetrului de 1 km, iar clasificarea „sănătos/nesănătos” poate să nu corespundă exact comportamentului alimentar real.  

Factorii socio-economici  

Grupurile cu educație mai scăzută și femeile par mai sensibile la mediul cartierului și pot beneficia mai mult de cartiere cu infrastructură pietonală adecvată.

Concluzii

• Percepția pozitivă asupra mediului de mers pe jos (ANEWS) se asociază cu reducerea incidenței bolilor cardiovasculare, subliniind importanța intervențiilor ce vizează calitatea trotuarelor, siguranța și conectivitatea locală.  
• Indexul obiectiv de „walkability” și scorul de calitate alimentară a cartierului (FEHI) nu au prezentat asocieri semnificative cu apariția CVD în modelele finale.  
• Aceste rezultate indică faptul că impresiile și nevoile reale ale rezidenților - cum își percep spațiul, cât de confortabil și accesibil consideră ei mersul pe jos - pot fi mai relevante în prevenirea evenimentelor cardiovasculare decât un scor tehnic.

Recomandare pentru politici publice: Intervențiile de urbanism ar trebui să se bazeze nu doar pe date strict obiective (densitate, zonă verde, transport etc.), ci și pe consultarea locuitorilor și adaptarea la percepțiile și nevoile acestora, pentru a maximiza beneficiile asupra sănătății cardiovasculare.