O bună sănătate cardiovasculară reduce riscul de declin cognitiv și demență la persoanele cu diabet zaharat de tip 2

©

Autor:

O bună sănătate cardiovasculară reduce riscul de declin cognitiv și demență la persoanele cu diabet zaharat de tip 2

Menținerea unei sănătăți cardiovasculare optime poate diminua semnificativ riscul de declin cognitiv ușor și demență la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 (DZ2), chiar și în cazul celor cu un risc genetic ridicat de deteriorare cognitivă, potrivit unui studiu prezentat în cadrul American Heart Association Scientific Sessions 2025.
Studiul, coordonat de dr. Yilin Yoshida de la Tulane University School of Medicine din New Orleans, a investigat relația dintre sănătatea cardiovasculară, măsurată prin scorul Life’s Essential 8 (LE8), și predispoziția genetică la demență în rândul persoanelor cu DZ2, folosind date genetice și clinice pe termen lung.

Conform raportului Heart Disease and Stroke Statistics 2025 al American Heart Association, diabetul zaharat de tip 2 este asociat cu o funcție cognitivă mai slabă și un declin cognitiv accelerat. Persoanele cu DZ2 tind să prezinte factori de risc cardiovascular suplimentari - obezitate, hipertensiune arterială și rezistență la insulină -, care contribuie la deteriorarea sănătății creierului.

Modelul Life’s Essential 8 (LE8), elaborat de American Heart Association, evaluează starea cardiovasculară globală pe baza a opt componente esențiale pentru sănătatea inimii și a creierului:

  • alimentatie echilibrată;
  • activitate fizică regulată;
  • renunțarea la tutun;
  • somn adecvat;
  • menținerea unei greutăți sănătoase;
  • controlul colesterolului;
  • controlul glicemiei;
  • menținerea unei tensiuni arteriale normale.


Fiecare componentă contribuie la un scor global între 0 și 100, împărțit în trei niveluri: scăzut (0–49), moderat (50–79) și înalt (80–100). Un scor mai mare indică o stare cardiovasculară și cerebrală mai bună.

Despre studiu

Analiza a folosit date din UK Biobank pentru peste 40.000 de adulți fără diagnostic de demență la momentul inițial, toți având DZ2. Cercetătorii au urmărit evoluția cognitivă pe o perioadă de 13 ani, evaluând efectele combinate ale sănătății cardiovasculare și riscului genetic pentru dezvoltarea declinului cognitiv ușor și a demenței.

Risc genetic pentru demență a fost calculat printr-un scor poligenic bazat pe boala Alzheimer, împărțind participanții în trei categorii: risc genetic scăzut, moderat și înalt. În plus, cercetătorii au analizat corelația dintre scorul LE8 și volumul cerebral măsurat imagistic, pierderea volumului fiind un marker al declinului cognitiv.

Într-o analiză complementară, cercetătorii au verificat consistența rezultatelor într-un eșantion suplimentar de 20.160 de adulți din SUA, utilizând date din NIH All of Us Research Hub.

Rezultate

Pe durata de urmărire de 13 ani, 840 de participanți au dezvoltat declin cognitiv ușor și 1.013 au fost diagnosticați cu demență. După ajustarea pentru vârstă, sex și rasă, rezultatele au evidențiat o relație clară între sănătatea cardiovasculară și riscul cognitiv:

  • Persoanele cu sănătate cardiovasculară moderată sau înaltă au avut un risc cu 15% mai mic de a dezvolta declin cognitiv ușor și un risc cu 15% mai mic de demență, comparativ cu cei cu sănătate cardiovasculară scăzută.
  • În grupul cu risc genetic ridicat, cei cu scoruri LE8 moderate sau înalte au avut un risc cu 27% mai mic de declin cognitiv ușor și un risc cu 23% mai mic de demență.
  • Scorurile cardiovasculare mai bune au fost asociate cu un volum cerebral mai mare, indicând o protecție structurală împotriva atrofiei cerebrale asociate îmbătrânirii.
  • Rezultatele au fost confirmate și în cohorta americană analizată, cu tendințe similare.

Interpretare

Autorii subliniază că genele nu determină inevitabil destinul cognitiv. Menținerea unei sănătăți cardiovasculare optime poate atenua impactul riscului genetic asupra creierului, chiar și la persoanele predispuse la Alzheimer.

Potrivit dr. Xiu Wu, coautor principal și cercetător postdoctoral în cadrul laboratorului Yoshida, adoptarea unor obiceiuri sănătoase de viață – dietă echilibrată, activitate fizică, somn adecvat și control metabolic – poate proteja creierul chiar și la indivizii cu predispoziție familială pentru demență.

Dr. Hugo Aparicio de la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine, care nu a fost implicat direct în cercetare, a subliniat că aceste rezultate „confirmă principiul fundamental că ceea ce este benefic pentru inimă este benefic și pentru creier”, consolidând legătura dintre sănătatea cardiovasculară și cea cognitivă.

Limitări

Studiul are un caracter observațional și nu poate demonstra o relație cauzală directă între sănătatea cardiovasculară și protecția cognitivă. De asemenea:

  • Majoritatea participanților nu fuseseră testați genetic pentru demență, deci riscul genetic real ar putea fi subestimat.
  • Evaluarea sănătății cardiovasculare s-a bazat pe date auto-raportate și măsurători din registre, ceea ce poate introduce erori de raportare.
  • Alți factori de mediu și comportamentali neidentificați ar putea influența relațiile observate.

Concluzii

Rezultatele sugerează că o sănătate cardiovasculară optimă, conform modelului Life’s Essential 8, poate reduce semnificativ riscul de declin cognitiv și demență la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, inclusiv la cele cu predispoziție genetică înaltă pentru boala Alzheimer.

Studiul evidențiază importanța unui mesaj esențial pentru practica clinică: „A trăi sănătos nu înseamnă doar a trăi mai mult, ci și a menține funcțiile cognitive și independența pentru o viață de calitate.” Intervențiile asupra factorilor modificabili ai sănătății cardiovasculare pot, așadar, deveni o strategie eficientă de prevenție a declinului cognitiv în rândul persoanelor cu diabet zaharat de tip 2.


Data actualizare: 04-11-2025 | creare: 04-11-2025 | Vizite: 128
Bibliografie
American Heart Association
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Hipotensiunea ortostatică poate crește riscul de demență
  • Obiceiuri zilnice ce îți cresc riscul de demență la bătrânețe
  • Presiunea arterială anormală, asociată cu un risc crescut de demență
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum