Persoanele cu carii și boli gingivale se pot confrunta cu un risc mai mare de accident vascular cerebral și evenimente cardiovasculare majore

Boala parodontală (BP) și cariile dentare sunt două dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice inflamatorii la nivel mondial. Ambele au fost asociate independent cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic și alte evenimente cardiovasculare majore. Boala parodontală este o inflamație cronică a țesuturilor de susținere ale dintelui cauzată de colonizarea bacteriană persistentă, în timp ce cariile dentare sunt rezultatul metabolismului zaharurilor de către bacteriile cariogene, care produc acizi ce duc treptat la demineralizarea structurii dentare.
Igiena orală deficitară este un factor comun acestor afecțiuni, iar frecvența crescută a periajului dentar a fost asociată cu scăderea nivelului markerilor inflamatori sistemici. De asemenea, vizitele regulate la dentist au fost corelate cu o reducere de 23% a riscului de accident vascular cerebral ischemic în comparație cu îngrijirea dentară ocazională.

În Statele Unite, incidența accidentului vascular cerebral rămâne mai mare în așa-numita Stroke Belt (zona sud-estică). Studiul REGARDS a arătat că pierderea dinților – un indicator indirect al bolii parodontale și al cariilor – este mai frecventă la persoanele afro-americane comparativ cu cele albe și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral. Aceste rezultate au condus la ipoteza că afecțiunile orale cronice pot contribui la riscul vascular crescut observat în această regiune.

Analize anterioare au arătat că pacienții cu boală parodontală prezintă un risc crescut cu 20–35% de evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral, independent de factorii clasici de risc. Studii imagistice moderne, precum FDG-PET/CT, au demonstrat o corelație între inflamația parodontală și inflamația arterială, sugerând un mecanism inflamator comun. Deși studiile privind cariile sunt mai puține, dovezile emergente indică faptul că și acestea pot fi asociate cu mortalitate globală crescută și risc de accident vascular cerebral.

Despre studiu

Prezentul studiu, realizat în cadrul studiului Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC), a evaluat impactul individual și combinat al bolii parodontale și cariilor dentare asupra riscului de evenimente cardiovasculare majore și accidente vasculare cerebrale ischemice. Autorii au emis ipoteza că prezența concomitentă a celor două afecțiuni orale crește riscul vascular mai mult decât oricare dintre ele luate separat.

Metodologie

Studiul ARIC a început în 1987 și a inclus participanți din patru regiuni ale SUA. Între 1996 și 1998 (vizita 4), 11.656 de participanți au fost evaluați, iar 6.066 au efectuat o examinare dentară completă. După excluderi (edentuli, implanturi, boli cardiovasculare anterioare), 5.986 de participanți fără istoric de infarct sau accident vascular cerebral au fost incluși în analiza finală, cu un follow-up median de 21 de ani.

Starea dentară a fost evaluată prin examinare completă a cavității bucale, clasificând cariile coronale și radiculare. Severitatea bolii parodontale a fost determinată folosind clasificarea Periodontal Profile Classes (PPC-A – sănătos, PPC-G – BP severă). Participanții au fost împărțiți în trei grupuri:

• Sănătate orală bună (n = 1.640)
• Boală parodontală fără carii (n = 3.151)
• Boală parodontală cu carii (n = 1.195)

Incidența accidentului vascular cerebral și a evenimentelor cardiovasculare majore a fost monitorizată prin contact anual și revizuirea fișelor de spital. Factorii de risc vascular (IMC, hipertensiune, diabet, fumat, alcool, profil lipidic) au fost incluși în modelele de analiză multivariată. Au fost dezvoltate patru modele de regresie Cox, de la neajustat până la complet ajustat pentru toți factorii confundanți.

Rezultate

Caracteristici demografice

Persoanele cu boală parodontală și carii au avut o prevalență mai mare a hipertensiunii, diabetului, obezității și niveluri crescute de proteina C-reactivă (PCR). Grupul cu BP + carii a fost format majoritar din bărbați (51%), cu o proporție mai mare de participanți afro-americani (50%) și nivel educațional mai scăzut comparativ cu grupul cu sănătate orală bună. De asemenea, aceste persoane au avut un IMC mediu mai mare (29,9 față de 27,3) și HDL colesterol mai scăzut (50 mg/dL față de 55 mg/dL).

Incidența evenimentelor cardiovasculare și a accidentelor vasculare cerebrale

În perioada de urmărire de 21 de ani, au fost înregistrate:

• 67 evenimente (4,1%) la persoanele cu sănătate orală bună,
• 216 evenimente (6,9%) la cele cu BP,
• 119 evenimente (10%) la cele cu BP + carii.

Analiza curbelor de incidență cumulativă a evidențiat o creștere progresivă a riscului de accident vascular cerebral și evenimente cardiovasculare majore în funcție de deteriorarea stării orale (p < 0,0001).

Analize statistice

În analiza neajustată, boala parodontală a fost asociată cu o creștere de 47% a riscului de evenimente cardiovasculare majore (raport de risc 1,47; interval de încredere 95% 1,25–1,73), iar BP + carii aproape a dublat riscul (raport de risc 1,88; interval de încredere 95% 1,56–2,26). După ajustarea completă pentru vârstă, sex, rasă, diabet, hipertensiune, LDL, fumat și IMC, doar combinația BP + carii a rămas semnificativă (raport de risc 1,36; interval de încredere 95% 1,10–1,69).

Pentru accidentul vascular cerebral ischemic, asocierile au fost și mai puternice: BP a fost asociată cu un risc crescut cu 44% (raport de risc 1,44; interval de încredere 95% 1,09–1,91), iar BP + carii cu un risc crescut cu 86% (raport de risc 1,86; interval de încredere 95% 1,32–2,61). Cele mai mari riscuri au fost observate pentru subtipurile trombotic și cardioembolic, unde BP + carii au fost asociate cu raport de risc de 2,27 și respectiv 2,58. Nu au fost identificate asocieri semnificative pentru accidentele lacunare.

Impactul îngrijirii dentare regulate

Utilizarea regulată a serviciilor stomatologice a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de BP (raport de șanse 0,71; interval de încredere 95% 0,58–0,86) și de BP + carii (raport de șanse 0,19; interval de încredere 95% 0,15–0,25), ceea ce se traduce printr-un risc mai mic de accident vascular cerebral ischemic. Acest efect poate reflecta atât o scădere biologică a inflamației orale, cât și o tendință generală spre comportamente de sănătate preventivă.

Interpretare

Studiul ARIC aduce dovezi convingătoare că coexistența bolii parodontale și a cariilor dentare reprezintă un predictor independent al evenimentelor cardiovasculare și cerebrale. Rezultatele persistă chiar și după ajustarea pentru factori demografici și clinici majori, ceea ce susține ipoteza unei legături biologice între inflamația orală și procesele aterotrombotice.

Mecanismele fiziopatologice implicate pot include:

• Răspuns inflamator sistemic declanșat de expunerea cronică la bacterii Gram-negative parodontale;
• Prezența agenților patogeni orali (inclusiv Porphyromonas gingivalis și Streptococcus mutans) în plăcile ateromatoase și valvele cardiace;
• Creșterea stării procoagulante și a disfuncției endoteliale.

Asocierile mai puternice pentru accidentele trombotice și cardioembolice sugerează mecanisme sistemice ce favorizează inflamația vasculară și formarea trombilor. Deși accidentele lacunare nu au arătat corelații semnificative, tendința generală sprijină relația dintre sănătatea orală precară și boala vasculară sistemică.

Limitări

Printre limitările studiului se numără faptul că evaluarea dentară a fost efectuată o singură dată, iar statutul educațional a fost folosit ca proxy pentru nivelul socioeconomic. De asemenea, pot exista factori de confuzie reziduali. Cu toate acestea, punctele forte ale studiului includ dimensiunea mare a eșantionului, durata lungă de urmărire și adjudecarea riguroasă a evenimentelor.

Concluzii

Acest studiu arată că combinația dintre boala parodontală și cariile dentare crește semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore și de accident vascular cerebral ischemic, în special pentru subtipurile trombotice și cardioembolice. Îngrijirea orală regulată și prevenția bolilor dentare pot reprezenta strategii eficiente pentru reducerea riscului vascular la nivel populațional.

Integrarea sănătății orale în evaluarea riscului cardiovascular și dezvoltarea de intervenții preventive orientate pe inflamația orală ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice. Rezultatele acestui studiu susțin ideea că menținerea unei igiene orale optime este nu doar o chestiune estetică, ci și una de sănătate cardiovasculară.