Poluarea atmosferică în relație cu autismul

©

Autor:

Poluarea atmosferică în relație cu autismul

Potrivit unui studiu desfășurat pe un grup de copii din China, urmăriți în primii trei ani de viață, s-a evidențiat o legătură între poluanții atmosferici toxici și dezvoltarea autismului.

Studiul susține că expunerea la particule fine cu dimensiuni de 2,5 μm sau mai mici, notate PM2,5, reprezentând produși secundari din industrie, emisii ale vehiculelor, construcții și alte surse de poluare atmosferică, sunt responsabile pentru creșterea riscului de apariție a autismului cu până la 78%. Acest studiu este primul care urmărește efectele expunerii pe termen lung la poluanți atmosferici asupra autismului la copiii din țările în curs de dezvoltare, aducând un plus de informație la studiile care au demonstrat existența unei legături între expunerea prenatală la poluanți atmosferici și autismul la copii.


Autismul este o patologie complexă, cu o etiologie variabilă și în mare parte necunoscută, în apariția acestuia fiind implicați pe lângă factorii genetici, și factorii de mediu.
Dezvoltarea neuronală a copiilor mici suferă un grad de afectare mai mare prin expunere la agenți toxici din mediu, cu impact asupra sistemului nervos și imun, fapt ce explică parțial asocierea puternică care există între aeropoluanți și autism.


Conform OMS, poluarea atmosferică este responsabilă pentru 4,2 milioane de decese anual pe glob, crescând morbiditatea și decesele premature în zone cu densitate mare a populației, precum India și China, însă și în Australia, unde densitatea populației este considerabil mai mică, este responsabilă pentru 3000 de decese premature anual, producând un gol în economie de 24 de miliarde de dolari.


Profesorul Yuming Guo, de la Universitatea Monash, afirmă că nu există un nivel minim de siguranță în ceea ce privește contactul cu poluanții atmosferici, întrucât și expunerea la cantități mici de particule fine a fost relaționată cu nașterea prematură, deficiențe de învățare, și chiar boli cardiovasculare.
Particulele care au constituit obiectul studiului, și anume PM1, PM2,5 și PM10, sunt particule fine cu dimensiuni mai mici de 10 μm. Cu cât dimensiunile acestor particule sunt mai reduse, cu atât gradul lor de penetrabilitate la nivelul arborelui traheo-bronșic este mai mare, ajungând inclusiv la nivel alveolar, și apoi în fluxul sangvin.


PM1 sunt particulele cu dimensiunile cele mai mici (
<=1 μm), fiind și cele mai nocive, însă nu există momentan un standard de siguranță la nivel global pentru acestea. În China, particulele PM1 reprezintă 80% din poluarea cu particule PM2,5, evidențiind necesitatea unor studii viitoare a efectelor sale asupra sănătății populației, precum și stabilirea unui standard de control al poluării cu aceste particule.

Sursa: Science Daily


Data actualizare: 15-11-2018 | creare: 15-11-2018 | Vizite: 300
Bibliografie
Air pollution linked to autism, https://www.sciencedaily.com/releases/2018/11/181105105414.htm
Dioxins as potential risk factors for autism spectrum disorder, https://doi.org/10.1016/j.envint.2018.10.028
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Animalele de companie benefice pentru copiii cu autism (studiu)
  • O nouă descoperire privind bazele genetice ale autismului
  • Mișcările oculare ar putea sta la baza unor noi metode de diagnostic al autismului
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.