Somnolența diurnă excesivă la persoanele vârstnice, asociată cu declin cognitiv postoperator

Un studiu prezentat în octombrie 2025 la reuniunea anuală ANESTHESIOLOGY 2025 a evidențiat o asociere importantă între somnolența diurnă excesivă și declinul cognitiv postoperator la persoanele de peste 60 de ani. Cercetarea, din cadrul Duke University School of Medicine din Durham, Carolina de Nord, sugerează că evaluarea somnolenței diurne ar putea deveni un instrument util în identificarea pacienților vârstnici cu risc crescut de tulburări neurocognitive după intervenții chirurgicale.

Context

Somnolența diurnă excesivă reprezintă un simptom frecvent al privării de somn și afectează aproximativ 20% dintre adulți. La vârstnici, aceasta poate fi cauzată de tulburări de somn (precum apneea obstructivă în somn), medicamente sau afecțiuni cronice. În context perioperator, această problemă devine deosebit de relevantă deoarece poate crește riscul de tulburări neurocognitive perioperatorii (PNDs – perioperative neurocognitive disorders), o categorie de disfuncții cognitive și de conștiență care apar după intervenții chirurgicale majore.

PND-urile pot afecta până la 40% dintre pacienții vârstnici după operație și se manifestă prin delir postoperator — o stare acută de confuzie, dezorientare și dificultăți de concentrare ce poate dura de la câteva zile până la mai multe săptămâni. În unele cazuri, tulburările pot persista luni, evoluând într-un declin cognitiv persistent caracterizat prin probleme de memorie și atenție, cu impact semnificativ asupra calității vieții și a independenței funcționale.

Despre studiul actual

Cercetarea realizată la Duke University a inclus 96 de pacienți cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, programați pentru intervenții chirurgicale non-cardiace.

Etapele studiului:

• Participanții au completat Scala Epworth pentru somnolență (Epworth Sleepiness Scale), un chestionar standardizat care evaluează probabilitatea de a adormi în diverse situații cotidiene (de exemplu, în timp ce citesc sau privesc televizorul).

• Fiecare participant a efectuat, de asemenea, un test de apnee de somn la domiciliu.

• Evaluările cognitive și testele pentru delir au fost efectuate atât înainte, cât și după operație.

Dintre cei 96 de participanți, 11 pacienți (11,5%) prezentau somnolență diurnă moderată până la severă. La șase săptămâni postoperator, 82 de pacienți au revenit pentru reevaluare, iar 14 dintre aceștia (17,1%) au fost diagnosticați cu tulburare neurocognitivă postoperatorie.

Interesant este faptul că opt dintre pacienții cu somnolență diurnă excesivă care au completat evaluările de urmărire au prezentat un declin cognitiv global semnificativ, manifestat prin dificultăți accentuate de memorie și gândire.

Rezultate și implicații clinice

Rezultatele arată că somnolența diurnă excesivă ar putea fi un marker precoce al vulnerabilității cognitive la pacienții vârstnici care urmează să fie supuși unei intervenții chirurgicale. Potrivit dr. Takla, simpla întrebare adresată pacientului, familiei sau îngrijitorilor despre tendința acestuia de a adormi frecvent în timpul zilei poate oferi o informație valoroasă privind riscul de PND.

Implicațiile practice sunt multiple:

• Somnolența diurnă ar trebui inclusă în evaluarea preoperatorie standard a pacienților vârstnici.

• Identificarea și tratamentul tulburărilor de somn, cum este apneea obstructivă, ar putea reduce riscul de delir și alte tulburări cognitive postoperatorii.

• Implicarea familiei și a îngrijitorilor este esențială, aceștia putând semnala echipei medicale semne timpurii de confuzie, neatenție sau agitație.

De asemenea, autorii subliniază importanța măsurilor de sprijin postoperator:

• menținerea orientării pacientului prin interacțiuni frecvente,

• mobilizarea precoce,

• asigurarea unui aport adecvat de lichide și alimente.

Recomandări pentru prevenție și cercetări viitoare

Dr. Takla atrage atenția că somnolența diurnă excesivă nu este o consecință normală a îmbătrânirii. Ea poate proveni din somn fragmentat, tulburări de somn netratate, efecte adverse medicamentoase sau afecțiuni psihice și fizice concomitente.

Pentru reducerea simptomelor, sunt recomandate:

• menținerea unui program regulat de somn și trezire,

• expunerea la lumină naturală și activitate fizică zilnică,

• limitarea consumului de cafeină și alcool seara,

• crearea unui mediu de somn liniștit și confortabil.

Dacă somnolența persistă, se recomandă evaluare medicală specializată, eventual printr-un studiu de somn sau consiliere pentru igiena somnului.

În concluzie, autorii propun ca viitoarele cercetări să investigheze dacă detectarea și tratarea somnolenței diurne excesive înainte de operație pot reduce incidența PND, inclusiv a delirului postoperator. O astfel de abordare ar putea reprezenta un pas esențial spre optimizarea sănătății cognitive perioperatorii la pacienții vârstnici.