Puls mare/mărit temporar/continuu - cauze, explicații, tratament
Puls mare/mărit sau tahicardia este o afecÈ›iune medicală caracterizată printr-o frecvență cardiacă anormal de crescută, definită de obicei ca o frecvență cardiacă în repaus mai mare de 100 de bătăi pe minut (BPM) la adulÈ›i. Această afecÈ›iune poate fi temporară sau permanentă, fiecare formă având cauze, simptome È™i opÈ›iuni de tratament unice.
Puls mare/mărit temporar - Tahicardia temporară
Tahicardia temporară se referă la cazurile în care pulsul mărit este rezultatul unor factori declanÈ™atori specifici sau urmare a unor afecÈ›iuni subiacente, fiind de obicei reversibilă. Cauzele comune ale pulsului mărit temporar includ stresul emoÈ›ional È™i anxietatea, activitatea fizică, febra, deshidratarea, consumul de cofeină sau stimulente È™i anumite medicamente. În timpul acestor episoade, ritmul cardiac creÈ™te temporar din cauza diferiÈ›ilor factori externi sau a răspunsurilor fiziologice.
Unul dintre cei mai frecvenÈ›i factori declanÈ™atori ai tahicardiei temporare este stresul emoÈ›ional È™i anxietatea. Când experimentaÈ›i stres sau anxietate, răspunsul de „luptă sau fugă” al corpului este activat. Acest lucru duce la eliberarea hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina, care poate stimula inima È™i o poate face să bată mai repede. Acesta este un răspuns natural pentru a pregăti corpul pentru acÈ›iune È™i este adesea însoÈ›it de alte simptome fizice, cum ar fi creÈ™terea respiraÈ›iei È™i vigilență. (1)
Activitatea fizică este o altă cauză frecventă a tahicardiei temporare. În timpul exerciÈ›iilor fizice, ritmul cardiac creÈ™te în mod natural pentru a satisface cererea crescută a organismului de oxigen È™i nutrienÈ›i. Acesta este un răspuns sănătos la efort fizic È™i este esenÈ›ial pentru asigurarea aportului de sânge necesar muÈ™chilor. Ritmul cardiac va reveni la ritmul normal de repaus după ce exerciÈ›iul a încetat.
Febra poate duce, de asemenea, la creÈ™terea temporară a pulsului. Temperatura crescută a corpului asociată cu febră poate face ca inima să bată mai repede, deoarece corpul lucrează mai mult pentru a combate infecÈ›iile. Acesta este un răspuns de protecÈ›ie pentru a îmbunătăți direcÈ›ionarea celulelor imunitare È™i a nutrienÈ›ilor către zonele afectate. (2)
Deshidratarea este o stare în care organismul nu are un aport adecvat de lichide. Acest lucru poate provoca tahicardie temporară, deoarece inima compensează scăderea volumului sanguin. Cu mai puÈ›in lichid în sistemul circulator, inima bate mai repede pentru a menÈ›ine tensiunea arterială È™i pentru a se asigura că organele vitale primesc suficient flux sanguin. Rehidratarea duce de obicei la normalizarea ritmului cardiac în aceste cazuri.
Consumul de cofeină, nicotină sau alÈ›i stimulenÈ›i este o altă cauză bine-cunoscută a pulsului mărit temporar. Cofeina, care se găseÈ™te în mod obiÈ™nuit în cafea, ceai È™i băuturi energizante, este un stimulent al sistemului nervos central care poate creÈ™te vigilenÈ›a È™i, temporar, ritmul cardiac. Fumatul È™i anumite medicamente, cum ar fi decongestionantele È™i bronhodilatatoarele, pot avea efecte similare. (3)
Puls mare/mărit continuu - Tahicardia permanentă
Pulsul mare continuu, pe de altă parte, se caracterizează printr-o frecvență cardiacă crescută susÈ›inută, care persistă în timp. Poate rezulta din anomalii structurale sau afecÈ›iuni medicale cronice, printre care se numără fibrilaÈ›ia atrială, tahicardia ventriculară, sindromul intervalului QT lung, insuficienÈ›a cardiacă È™i tulburările tiroidiene.
FibrilaÈ›ia atrială este una dintre cele mai frecvente forme de puls mărit continuu. Aceasta este o aritmie caracterizată prin bătăi neregulate È™i rapide ale inimii, care depășesc adesea 100 BPM. În fibrilaÈ›ia atrială, atriile tremură în loc să se contracte, ceea ce duce la o bătăi neregulate È™i rapide ale inimii. Această afecÈ›iune este considerată cronică È™i necesită de obicei un tratament continuu. (4)
Tahicardia ventriculară este o altă afecÈ›iune gravă asociată cu pulsul mare continuu. Acesta implică bătăi rapide ale inimii care provin din ventriculi È™i pot perturba funcÈ›ia normală de pompare a inimii. Tahicardia ventriculară poate fi un semn al bolii cardiace subiacente È™i poate necesita intervenÈ›ie pentru a controla ritmul È™i a preveni aritmiile care pun viaÈ›a în pericol. (5)
Sindromul intervalului QT lung este o tulburare genetică care afectează sistemul electric al inimii, ducând la prelungirea intervalelor QT pe electrocardiogramă. Această afecÈ›iune poate duce la episoade recurente de tahicardie È™i este adesea asociată cu un risc mai mare de aritmii ventriculare.
InsuficienÈ›a cardiacă cronică, o afecÈ›iune în care inima nu este capabilă să pompeze sângele în mod eficient, poate duce, de asemenea, la o creÈ™tere susÈ›inută a ritmului cardiac. Pe măsură ce inima se luptă să menÈ›ină debitul cardiac, poate răspunde prin creÈ™terea frecvenÈ›ei pentru a compensa eficienÈ›a redusă de pompare.
Tulburările tiroidiene, în special hipertiroidismul, pot duce la tahicardie permanentă. O glanda tiroidă hiperactivă poate provoca producÈ›ia excesivă de hormoni tiroidieni, care pot afecta ritmul È™i ritmul cardiac. Tratarea afecÈ›iunii tiroidiene de bază este crucială în gestionarea ritmului cardiac în astfel de cazuri. (6)
Aspecte clinice și tratament
Simptomele pulsului mărit temporar pot varia, dar includ adesea palpitaÈ›ii, o senzaÈ›ie de bătăi rapide sau neregulate ale inimii, ameÈ›eli È™i dificultăți de respiraÈ›ie. În cele mai multe cazuri, abordarea cauzei sau factorului declanÈ™ator, cum ar fi reducerea stresului, creÈ™terea aportului de lichide, întreruperea utilizării stimulentelor sau modificarea medicamentelor, va duce la revenirea la ritmul cardiac normal.
Pulsul mare temporar este de obicei considerată o afecÈ›iune benignă È™i gestionabilă. Prin abordarea cauzelor principale sau a declanÈ™atorilor, indivizii pot evita sau atenua adesea episoadele de ritm cardiac crescut. Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, menÈ›inerea hidratată È™i evitarea consumului excesiv de cofeină sau stimulent sunt paÈ™i practici pentru a preveni tahicardia temporară. (7)
Tratamentul pulsului mărit continuu este foarte dependent de cauza de bază. De exemplu, fibrilaÈ›ia atrială este adesea gestionată cu medicamente pentru a controla ritmul È™i ritmul cardiac. Medicamentele precum beta-blocantele È™i antiaritmicele sunt utilizate în mod obiÈ™nuit pentru a încetini ritmul cardiac È™i pentru a menÈ›ine un ritm regulat. Alte opÈ›iuni de tratament pentru fibrilaÈ›ia atrială pot include ablaÈ›ia cu cateter, o procedură de restabilire a ritmului cardiac normal prin È›intirea unor zone specifice din inimă.
Tahicardia ventriculară poate necesita plasarea unui cardioverter-defibrilator (ICD), un dispozitiv care monitorizează ritmul inimii È™i poate furniza È™ocuri pentru a restabili ritmul normal în cazul aritmiilor care pun viaÈ›a în pericol. Managementul sindromului QT lung implică adesea medicamente È™i modificări ale stilului de viață pentru a minimiza riscul de aritmii. (8)
Pentru pacienÈ›ii ce suferă de insuficiență cardiacă cu tahicardie, tratamentul urmăreÈ™te gestionarea afecÈ›iunii cardiace subiacente cu medicamente, modificări ale stilului de viață È™i, în unele cazuri, dispozitive precum dispozitivele de terapie de resincronizare cardiacă (CRT) sau defibrilatoarele implantabile.
În cazul tahicardiei asociate patologiei tiroidei, abordarea acesteia este esenÈ›ială È™i poate implica administrarea de medicamente pentru reglarea nivelului de hormoni tiroidieni sau, în unele cazuri, intervenÈ›ii chirurgicale tiroidiene sau terapie cu iod radioactiv pentru a gestiona funcÈ›ia glandei tiroide.
Tratamentul pe termen lung È™i monitorizarea atentă de către medici specialiÈ™ti sunt cruciale pentru persoanele cu tahicardie permanentă. Vizitele regulate, respectarea administrării medicamentelor prescrise È™i modificările stilului de viață pot ajuta la menÈ›inerea ritmului cardiac într-un interval sănătos È™i la reducerea riscului de complicaÈ›ii asociate cu acest tip de tahicardie. (9)
Concluzie
În concluzie, pulsul mărit, fie că este temporar sau permanent, este o afecÈ›iune caracterizată printr-un puls de frecvență mărită. ÎnÈ›elegerea cauzelor care stau la baza È™i diferenÈ›ierea dintre aceste două forme este esenÈ›ială pentru diagnosticarea È™i tratamentul adecvat. Tahicardia temporară este de obicei reversibilă È™i asociată cu factori declanÈ™atori specifici, în timp ce tahicardia permanentă este adesea legată de afecÈ›iuni medicale cronice È™i necesită un tratament continuu.
2. Heal C, Harvey A, Brown S, Rowland AG, Roland D. The association between temperature, heart rate, and respiratory rate in children aged under 16 years attending urgent and emergency care settings. Eur J Emerg Med. 2022 Dec 1;29(6):413-416. doi: 10.1097/MEJ.0000000000000951. Epub 2022 Sep 6. PMID: 35679531; PMCID: PMC9605188.
3. Gonzaga LA, Vanderlei LCM, Gomes RL, Valenti VE. Caffeine affects autonomic control of heart rate and blood pressure recovery after aerobic exercise in young adults: a crossover study. Sci Rep. 2017 Oct 26;7(1):14091. doi: 10.1038/s41598-017-14540-4. PMID: 29075019; PMCID: PMC5658389.
4. What Is Afib?, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atrial-fibrillation
5. Foth C, Gangwani MK, Ahmed I, Alvey H. Ventricular Tachycardia. 2023 Jul 30. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan–. PMID: 30422549.
6. Go MT, George AM, Tahsin B, Fogelfeld L. Tachycardia in hyperthyroidism: Not so common. PLoS One. 2022 Sep 2;17(9):e0273724. doi: 10.1371/journal.pone.0273724. PMID: 36054093; PMCID: PMC9439220.
7. Sinus Tachycardia, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23210-sinus-tachycardia
8. Ventricular Tachycardia (VT), https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/specific-cardiac-arrhythmias/ventricular-tachycardia-vt
9. Gopinathannair R, Olshansky B. Management of tachycardia. F1000Prime Rep. 2015 May 12;7:60. doi: 10.12703/P7-60. PMID: 26097733; PMCID: PMC4447058.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Ajutati-ma- Anxietate cu atacuri de panica
- Am avut o cadere de calciu si am ajuns in spital cu tahicardie
- Panica sau probleme reala la inima?
- Probleme cu inima la 20 de ani?
- Am puls mare nu il simt am palpitatii cu senzatie de emotie
- Arsura la inima
- Carenta/Dezechilibru Electrolitic!!!
- Puls mare cand ma ridic
- Stare proasta - tremur, tahicardie
- Tahicardia si cezariana