Răspunsul la stimuli provocatori de stres cotidieni poate afecta sănătatea mintală în rândul populației adulte

Sănătatea mintală și facultățile psihice capătă o importanță deosebită odată cu înaintarea în vârstă. Funcțiile normale ale creierului presupun abilitatea fiecăruia de a exercita activități independente psihice, cognitive și motorii. Înaintarea în vârstă, în cele mai multe cazuri, este corelată cu apariția bolilor mintale, demența sau boala Alzheimer, care implică un declin important al capacității intelectuale. Grupa de vârsta de 80 de ani sau peste această limită este supusă riscului celui mai crescut de compromitere a funcțiilor psihice și cognitive.
Pentru o înțelegere aprofundată a declinului funcțional psihic în cadrul populației adulte-vârstnice (vârsta peste 55 ani) și contribuția răspunsului individual la factori stresori zilnici, echipa coordonată de Robert Stawski, drept principal autor, și colaboratorii Eric Cerino și Dakota Witzel din cadrul Universității din Oregon și Stuart W. S. MacDonald din cadrul Universității din Victoria, au condus un studiu format din 111 pacienți adulți-vârstnici, cu vârsta cuprinsă între 65 și 95 ani, desfășurat pe o perioadă de 2 ani și jumătate.

La fiecare 6 luni, pacienții au fost supuși unei serii de evaluări cognitive timp de 6 zile, de-a lungul a două săptămâni. Evaluările au constat în observarea a două șiruri de numere și afirmarea posibilității de apariție a acelorași numere la nivelul ambelor șiruri, independent de ordinea acestora. Această probă a fost repetată de 30 de ori, de-a lungul studiului.

Studiile efectuate până în acel moment au înregistrat fluctuații în ceea ce privește capacitatea de recunoaștere rapidă a șirurilor de numere, în rândul pacienților cu funcții cognitive și mintale reduse, pacienților cu risc pentru dezvoltarea demențelor și care prezintă modificări structurale sau funcționale asociate cu afectarea sănătății mintale.

O altă probă evaluatorie a constat în descoperirea factorilor provocatori de stres și aprecierea comportamentului pacienților în fața evenimentelor, prin identificarea emoțiilor pozitive sau negative și cuantificarea intesității acestora, precum și recunoașterea apariției unor simptome fizice.

Rezultatele comparate în cadrul eșantionului de pacienți confirmă asocierea răspunsului negativ la agenții potențial cauzatori de stres, cu oscilații importante ale funcțiilor cognitive și psihice prestate.

Datorită desfășurării studiului pe o perioadă relativ lungă de timp, a putut fi observată emergența unor evenimente particulare și identificarea factorilor stresanți individuali, demonstrând un important declin psihic în rândul pacienților cu vârsta de 75-95 ani, cauzat în principal de răspunsul emoțional negativ. Spre deosebire de aceștia, grupa de vârstă 65-75 ani înregistrează o îmbunătățire a activităților exercitate în cadrul studiul, drept răspuns la declanșarea stresorilor specifici. Acest aspect poate fi datorat stilului de viață mai activ comparativ cu populația vârstnică, interacțiunii sociale și profesionale, condiții care contribuie la menținerea sau dezvoltarea funcțiilor mintale.

Rezultatele confirmă efectul direct al răspunsului emotiv individual la agenți stresori asupra capacitățiilor psihice și intelectuale, și nu efectul negativ pe care agentul în sine îl poate declanșa.

Studiul subliniază importanța factorilor cu potențial generator de stres în rândul populației adulte-vârstnice și propune abordarea unor strategii care dețin capacitatea de a diminua stresul zilnic. Profesor asociat al Universității din Oregon, Robert Stawski afirmă: „Factorii stresanți nu pot fi eliminați complet din activitățile cotidiene”. Așadar, este importantă educația privind controlul răspunusului individual asupra stimulilor care pot genera stres și înfruntarea acestora, cu scopul de a menține sănătatea psihică și cognitivă.

Sursa: Science Daily