S-a descoperit un mecanism necunoscut anterior în apariția preeclampsiei

S-a descoperit un mecanism necunoscut anterior în apariția preeclampsiei

©

Autor:

S-a descoperit un mecanism necunoscut anterior în apariția preeclampsiei

Preeclampsia este o complicaÈ›ie majoră a sarcinii umane, reprezentând o cauză importantă de morbiditate È™i mortalitate maternă È™i neonatală. AfecÈ›iunea se manifestă prin hipertensiune apărută brusc È™i afectarea organelor materne, fiind asociată frecvent cu proteinurie. DeÈ™i tratamentul definitiv constă adesea în naÈ™terea prematură, efectele pe termen lung includ boli cardiovasculare È™i metabolice la mamă È™i copil, precum È™i tulburări de dezvoltare neurologică la nou-născuÈ›i.

Cel mai utilizat biomarker pentru diagnostic este raportul crescut dintre sFlt-1 (tirozin kinaza-1 solubilă de tip fms) È™i PlGF (factor de creÈ™tere placentară), care reflectă un dezechilibru între factorii anti- È™i proangiogenici. TotuÈ™i, mecanismele moleculare care conduc la acest dezechilibru rămân parÈ›ial neclare.

În placenta afectată de preeclampsie se observă remodelarea insuficientă a arterelor spirale, ducând la malperfuzie uteroplacentară È™i la stres oxidativ intens asupra sincitiotrofoblastului - stratul celular aflat în contact direct cu sângele matern. În condiÈ›ii normale, stresul oxidativ este reglat de sistemul NRF2/Keap1, care activează gene antioxidante precum ABCC1 (MRP1) È™i enzime implicate în homeostazia redox dependentă de glutation (GSH).

Glutationul este sintetizat din aminoacizi, iar cisteina joacă un rol central prin gruparea sa sulfhidrilă. Transportorul de aminoacizi LAT1 (SLC7A5), abundent la suprafaÈ›a apicală a trofoblastului, este responsabil de importul metioninei, precursor al cisteinei prin ciclul S-adenozilmetioninei. În condiÈ›ii de deficit aminoacidic, activarea ATF4 determină expresia genelor antioxidante, dar È™i inhibarea transcripÈ›iei PlGF.

Despre studiu

Cercetătorii au utilizat celule trofoblastice primare umane (hTCs) izolate din placente preeclamptice și linia celulară HTR-8/SVneo pentru a investiga interacțiunea dintre LAT1 și NRF2 și efectele acesteia asupra raportului sFlt-1/PlGF.

Analize celulare și moleculare

  • Celulele provenite din placente afectate de preeclampsie au prezentat un raport sFlt-1/PlGF crescut, determinat de creÈ™terea secreÈ›iei de sFlt-1 È™i scăderea producÈ›iei de PlGF.
  • Acest dezechilibru a fost însoÈ›it de o reducere a fosforilării Flt-1 È™i Akt, indicând o semnalizare angiogenică deficitară.
  • Expresia ATF4 a fost semnificativ crescută, sugerând un răspuns la deficitul aminoacizilor esenÈ›iali (leucină, metionină).
  • LAT1 a fost redus atât la nivel de proteină, cât È™i de ARN mesager, afectând importul de metionină È™i capacitatea celulei de a genera glutation.


Deoarece metilmercurul (MeHg) legat de cisteină este un substrat pentru LAT1, cercetătorii au testat sensibilitatea celulelor la acest compus. Celulele preeclamptice au arătat o susceptibilitate crescută la stres oxidativ indus de MeHg, corelată cu scăderea expresiei NFE2L2 (NRF2) și ABCC1.

InteracÈ›iunea reciprocă LAT1–NRF2

Prin silenÈ›ierea genelor SLC7A5 È™i NFE2L2 în celulele HTR-8/SVneo, s-a observat o reglare bidirecÈ›ională între cele două proteine: deficienÈ›a de LAT1 a redus activitatea promotorului NRF2 È™i invers. Lipsa LAT1 a fost asociată cu scăderea raportului GSH/GSSG, indicând stres oxidativ crescut, iar tratamentul cu N-acetilcisteină (NAC) a restabilit parÈ›ial echilibrul redox.

DeficienÈ›a de LAT1 a dus, de asemenea, la scăderea expresiei enzimei GCLM implicate în sinteza GSH È™i la activarea ATF4 în condiÈ›ii de deprivare de metionină.

Reglarea raportului sFlt-1/PlGF prin ATF4

Studiul a arătat că ATF4 joacă un rol central în controlul raportului sFlt-1/PlGF. Inducerea ATF4 a determinat o creÈ™tere a expresiei Flt-1 È™i o scădere a expresiei PlGF, în timp ce inhibarea sa a avut efectul opus. DeficienÈ›a de LAT1 sau NRF2 a dus la un raport sFlt-1/PlGF crescut, similar celui observat în placentele preeclamptice.

Aceste rezultate au fost confirmate in vivo: administrarea inhibitorului LAT1 JPH203 la șoareci gestanți a produs un fenotip asemănător preeclampsiei - cu stres oxidativ placentar crescut, proteinurie și raport sFlt-1/PlGF mărit.

Rezultate și implicații

Rezultatele arată că LAT1 È™i NRF2 se reglează reciproc pentru a menÈ›ine echilibrul între aportul aminoacizilor È™i răspunsul antioxidant. În condiÈ›ii de deficiență LAT1, scăderea metioninei disponibile limitează sinteza glutationului, crescând stresul oxidativ È™i activând ATF4, care, la rândul său, creÈ™te expresia sFlt-1 È™i reduce PlGF. Aceasta perturbă semnalizarea Flt-1/Akt, reducând activarea NRF2 È™i amplificând cercul vicios de stres oxidativ.

Consecințe paracrine

Factorii eliberaÈ›i de celulele trofoblastice deficiente în LAT1 È™i NRF2 au afectat celulele endoteliale placentare primare, reducând viabilitatea È™i amplificând stresul oxidativ, ceea ce sugerează un mecanism de propagare a efectelor preeclampsiei la nivel vascular placentar.

Interpretare

Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra etiopatogenezei preeclampsiei, descriind un mecanism circular în care deficitul de LAT1, activarea ATF4 È™i inhibarea NRF2 duc la dereglarea angiogenezei placentare È™i la creÈ™terea stresului oxidativ. Spre deosebire de ipoteza tradiÈ›ională conform căreia stresul oxidativ este o cauză primară, datele indică faptul că acesta este un fenomen secundar, rezultat al disfuncÈ›iei LAT1/NRF2.

Rezultatele sugerează, de asemenea, că mutațiile sau expresia redusă a NRF2 pot crește susceptibilitatea la preeclampsie, iar deficiențele nutriționale (precum deficitul de metionină) ar putea declanșa același circuit patologic.

Concluzii

Lucrarea demonstrează pentru prima dată că LAT1 È™i NRF2 formează un sistem interdependent esenÈ›ial pentru homeostazia redox a placentei. Inhibarea LAT1 determină un lanÈ› de reacÈ›ii ce culminează cu creÈ™terea raportului sFlt-1/PlGF, reducerea semnalizării angiogenice È™i accentuarea stresului oxidativ. Acest mecanism circular explică de ce preeclampsia nu poate fi atribuită unei singure proteine, ci unei reÈ›ele de reglare complexe între metabolismul aminoacizilor, răspunsul la stres È™i semnalizarea placentară.

În perspectivă, terapiile vizând restabilirea funcÈ›iei LAT1 sau activarea NRF2 ar putea reprezenta strategii promițătoare pentru prevenirea sau ameliorarea preeclampsiei.


Data actualizare: 21-10-2025 | creare: 21-10-2025 | Vizite: 124
Bibliografie
Sebastian Granitzer et al, LAT1-NRF2 axis controls sFlt-1/PlGF imbalance and oxidative stress in preeclampsia, Nature Communications (2025). DOI: 10.1038/s41467-025-64160-0
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Risc crescut de complicaÈ›ii la gravidele cu astm
  • Dieta mediteraneană în sarcină poate reduce riscul de preeclampsie
  • Un dezechilibru al nivelurilor a două proteine placentare poate fi un indicator important al riscului de preeclampsie
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum