Senzația de furnicături

©

Autor:

Senzația de furnicături, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de parestezie, este o tulburare subiectivă de sensibilitate, caracterizată prin resimțirea de către persoana afectată a unor amorțeli, furnicături sau înțepături, într-o anumită zonă a corpului.


Senzația de furnicături poate apărea ocazional, în cazul suprasolicitării fizice a unui segment al corpului. Există însă anumite circumstanțe în care senzația de furnicături apare din ce în ce mai frecvent, împiedicând desfășurarea activităților cotidiene de către persoana în cauză; în acest context, senzația de furnicături poate agrava progresiv calitatea vieții persoanei afectate și poate reprezenta un adevărat motiv de îngrijorare.

În funcție de durata de persistență, pot fi descise două tipuri de parestezii: parestezia acută, care apare spontan și este temporară și parestezia cronică, care persistă pentru o lungă perioadă de timp.

În majoritatea cazurilor, parestezia sau senzația de furnicături apare în cazul unor tulburări structurale sau funcționale ale nervilor din organism sau a sistemului nervos central, însă pot exista și alte condiții patologice care pot duce la apariția acestei manifestări clinice. [1], [2], [3], [4]

 

Senzația de furnicături - Cauze

Principalele afecțiuni care duc la apariția senzației de furnicături resimțită în diverse segmente ale corpului sunt radiculopatia și neuopatia.

  • Radiculopatia este o afecțiune caracterizată prin comprimarea, iritarea sau inflamarea rădăcinilor nervoase. Această afecțiune poate fi secundară exercitării unui sindrom de compresiune asupra unei structuri nervoase de către un disc herniat, comprimări unei structuri nervoase cu punct de plecare de la nivelul măduvei spinării sau îngustării canalului care transmite impulsuri nervoase de la nivelul măduvei spinării la nivelul extremităților corpului.
  • Neuropatia este o afecțiune cronică care presupune distrugerea structurilor nervoase din organism.


De asemenea, pe lângă cele două afecțiuni declanșatoare a senzației de furnicături, mai pot fi desciși și alți factori de risc:

  • menținerea unei anumite poziții pentru o perioadă lungă de timp
  • efectuarea unor mișcări repetitive, care apot duce la comprimarea unor structuri nervoase (precum utilizare îndelungată a tastaturii, efectuarea anumitor mișcări în cadrul jocurilor sportive, cântarea la un instrument muzical, adoptarea unor anumite poziții vicioase în contextul activității profesionale, etc.)
  • alimentația deficitară care poate duce la carența de vitamine și minerale în organism (precum carența de vitamină B12 și acid folic, deficitul de vitamină B1, deficitul de vitamină B6, deficitul de vitamină E, deficitul de niacină)
  • diabetul zaharat de tip I sau II
  • traumatismele fizice
  • existența anumitor afecțiuni autoimune, precum artrita reumatoidă
  • existența anmitor afecțiuni neurologice, precum scleroza multiplă sau accidentul vascular cerebral
  • afecțiunile hepatice sau renale
  • tumorile cerebrale, benigne sau maligne
  • hipotiroidismul
  • anumite boli infecțioase, precum infecția cu virusul imunodeficienței umane, boala Lyme, Zona zoster
  • administrarea excesivă a vitaminei D
  • deficitul de calciu
  • expunerea la substanțe toxice, chimice sau metale grele
  • administrarea anumitor medicamente, precum medicamentele citostatice, etc. [1], [2], [3], [4]

 

Manifestări clinice specifice senzației de furnicături

Senzația de furnicături poate apărea în orice segment al corpului uman, însă cel mai frecvent aceasta se localizează la nivelul mâinilor, a brațelor, a membrelor inferioare sau a plantelor.

Senzația de furnicături resimțită într-o anumită regiune a corpului poate fi însoțită de amorțeli, înțepături, slăbiciune musculară, arsură sau senzație de răceală în zone rescpectivă.

Senzația de furnicături cu caracter cronic (persistentă, cu o evoluție îndelungată) poate fi însoțită de durere și limitarea mobilității în zona anatomică afectată. Apariția senzației de furnicături la nivelul mâinii sau a brațelor poate fi însoțită de tremor și pierderea îndemânării în cazul desfășurării anumitor activități manuale. Instalarea senzației de furnicături la nivelul membrelor inferioare poate duce la apariția dificultăților de mers.


Senzația de furnicături apărută pe fondul unei anumite patologii, resimțită în anumite segmente ale corpului, poate fi însoțită de alte manifestări clinice, în funcție de boala cauzatoare.

  • Senzația de furnicături în neuropatia diabetică este însoțită de pierderea simțului tactil, sensibilitate la atingere, durere la nivelul extremităților, oboseală, tulburări de mers și de coordonare, slăbiciune musculară, indigestie, diaree sau constipație, grețuri, transpirație excesivă, amețeli.
  • Senzația de furnicături în deficitul de acid folic poate fi însoțită de oboseală, slăbiciune musculară, tulburări de memorie, depresie, apariția frecventă a reacțiilor alergice, tulburări de respirație, iritabilitate.
  • Senzația de furnicături cauzată de deficitul de vitamine poate apărea în asocierea altor manifestări clinice precum grețuri, vărsături, constipație, căderea părului, ucarea tegumentelor și a mucoaselor, poliurie, polidipsie, cefalee, slăbiciune musculară, tulburări de ritm, reacții alergice, diaree, convulsii, tulburări de concentrare și de memorie, etc.
  • Senzația de furnicături în scleroza multiplă poate fi însoțită de amorțeli, slăbiciune, tremor, tulburări de coordonare, tulburări de mers, pierderea parțială sau totală a vederii, amețeală, vorbire neclară, durere resimțită în diferite părți ale corpului, oboseală.
  • Senzația de furnicături specifică accidentului vascular cerebral este acompaniată de alte manifestări clinice, precum confuzie, tulburări de vedere și de vorbire, cefalee, amețeli, dificultăți de respirație, tulburări de mers, pierderea stării de conștiență, tulburări de coordonare, pierderea echilibrului, paralizie.
  • Senzația de furnicături specifică hipotiroidismului este însoțită de constipație, intoleranță la frig, creștere în greutate, tulburări de personalitate, afectarea memoriei, bradipsihie, bradilalie, bradikinezie, tulburări menstruale, etc.
  • Senzația de furnicături resimțită în diverse porțiuni ale corpului, cauzată de apariția unei tumori cerebrale, poate fi însoțită de confuzie, convulsii, stări de greață, tulburări de memorie, amorțeli, pierderea mobilității în anumite segmente ale corpului, tulburări de vedere, pierderea capacității de concentrare, modificări de comportament și de personalitate, tulbnurări de echilibru, dificultăți la înghițire, mișcări incontrolabile și involuntare, tulburări de auz, miros și gust, tremor al extremităților.
  • Senzația de furnicături în deficitul de calciu este însoțită de alte tulburări neurologice, musculare și psihiatrice, precum iritabilitate, confuzie, crampe musculare, amorțeală, depresie, atacuri de panică, palpitații, tahicardie, tulburări de concentrare, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

 

Dianosticarea senzației de furnicături

Diagnosticarea diferitelor afecțiuni care duc la apariția senzației de furnicături resimțită în diferite segmente ale corpului necesită un consult medical de specialitate, care trebuie să cuprindă o anamneză amănunțită, examinarea clinică a bolnavului și efectuarea anumitor investigații paraclinice. Ulterior, diagnosticul afecțiunii care a dus la apariția senzației de furnicături se pune coroborând datele obținute în urma consultării clinice cu datele investigațiilor imagistice și de laborator.

Anamneza trebuie să cuprindă informații referitoare la momentul apariției senzației de furnicături, modul de evoluție a acestui simptom până în momentul prezentării la medic, alte simptome asociate senzației de furnicături, afecțiunile de care suferă bolnavul sau prezente în familia acestuia, condiții de viață și de muncă ale bolnavului, dacă fumează sau consumă alcool, medicamente administrate, intervenții chirurgicale suferite de către acesta.


Examinarea clinică a bolnavului presupune evaluarea aspectului și funcției întregului organism (evaluarea funcției respiratorii, a funcției cardiace, a funcției neurologice, examinarea tegumentelor, examinarea abdomenului, etc.).


Investigațiile paraclinice recomandate pentru diagnosticarea senzației de furnicături sunt reprezentate de analizele de sânge (hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui), determinarea nivelului seric de vitamină B12 și acid folic (în cazl în care se suspicionează un deficit de vitamină B12 sau de acid folic), determinarea hemoglobinei glicozilate și a glicemiei a jeun (în cazul în care se suspicionează diabetul zaharat), radiografia de coloană vertebrală (în caz de suspiciune a unui disc vertebral herniat, care comprimă o structură nervoasă), electroencefalograma, tomografia computerizată cerebrală sau rezonanța magnetică cerebrală (în caz de suspicionare a unei afecțiuni neurologice), determinarea nivelului seric al hormonilor tiroidieni și efectuarea unei ecografii de glandă tiroidă (în caz de suspicionare a hipotiroidismului), determinarea factorului reumatoid și a altor anticorpi specific vreunei afecțiuni autoimune, determinarea nivelului seric de vitamină D, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

 

Tratamentul senzației de furnicături

Tratamentul de primă intenție în caz de apariție a paresteziei este reprezentat de îndepărtarea factorilor de risc care pot favoriza apariția acesteia. Astfel, se recomandă renunțarea la activitățile fizice profesionale, sportive sau cotidiene care duc la apariția paresteziei, limitarea expunerii la substanțe toxice, limitarea administrării medicamentelor care pot duce la distrugerea structurilor nervoase din organism (precum medicamentele citostatice etc.), întreruperea administrării intempestive de vitamină D sau alte suplimente pe bază de vitamine sau minerale fără recomandarea medicului, renunțarea la dietele alimentare restrictive și adoptarea unui egim alimentar echilibrat, combaterea sedentarismului, combaterea supraponderabilității sau a obezității, etc.

În cazul în care senzația de furnicături apare pe fondul unei anumite afecțiuni, precum neuropatia diabetică, scleroza multiplă, hipotiroidismul, se recomandă corectarea acelei patologii.

  • Tratamentul neuropatiei diabetice constă în menținerea în limite normale a valorilor glicemiei (prin administraea de insulină sau medicamente antihiperglicemiante noninsulinice), prin administrarea medicației analgezice de calmare a durerii și prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
  • Tratamentul deficitului de vitamine sau de acid folic constă în administrarea parenterală, sub formă perfuzabilă sau orală a suplimentelor alimentare pe bază de vitamine și acid folic.
  • Tratamentul sclerozei multiple constă în administrarea medicamentelor miorelaxante, a medicamentelor de combatere a oboselii, efectuarea ședințelor de kinetoterapie, etc.
  • Tratamentul accidentului vascular cerebral variază în funcție de natura acestuia În cazul accidentului vascular cerebral hemoragic, se recomandă întrerperea hemoragiei cerebrale și stabilizarea hemodinamică a bolnavului pe când, în cazul accidentului vascular cerebral ischemic, se recomandă restabilirea fluxului sangvin cerebral pe cale medicamentoasă.
  • Tratamentul hipotiroidismului constă în administrarea terapiei homronale de substituție cu tiroxină.
  • Tratamentul tumorilor cerebrale benigne este chirurgical și constă în extirparea formațiunii tumorale. Tratamentul tumorilor cerebrale maligne este complex și presupune îndepărtarea chirurgicală a masei tumorale, chimioterapie și radioterapie.
  • Tratamentul diferitelor infecții care se manifestă prin senzație de furnicături resimțită în diferite segmente ale corpului variază în funcție de etiologia acestora: în cazul infecției cu virusul imunodeficienței umane se administrează medicamente antiretrovirale; în cazul Zonei zoster sau a altor infecții virale se administrează medicamente antivirale iar în cazul bolii Lyme se administrează antibiotice.
  • Tratamentul deficitului de calciu constă în creșterea aportului alimentar de calciu. În cazul formelor severe de hipocalcemie, se poate apela la administrarea orală sau parenterală a calciului. [1], [2], [3], [4], [5]
Caută un semn/simptom de boală:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.