Simptome cognitive (oboseală, uitare, „ceață mentală”) produse de menopauză

În perioada 21–25 octombrie 2025, în cadrul reuniunii anuale The Menopause Society desfășurate la Orlando (SUA), au fost prezentate rezultatele unei analize complexe privind modul în care menopauza modifică structura creierului feminin. Studiul, coordonat de BRAVE Lab din cadrul School of Behavioral and Brain Sciences la Ponce Health Sciences University (Puerto Rico), consolidează ideea că menopauza induce modificări structurale semnificative la nivel cerebral, însă aceste transformări pot fi parțial reversibile datorită capacității creierului de adaptare.

Context

Menopauza este o tranziție biologică complexă, caracterizată de scăderea nivelului de estrogen și progesteron, hormoni care influențează profund nu doar funcțiile reproductive, ci și sănătatea cerebrală. Numeroase femei relatează simptome cognitive specifice acestei perioade – „ceața mentală”, uitare, dificultăți de concentrare și oboseală cognitivă. Aceste manifestări au fost asociate cu modificări structurale și funcționale în regiunile cerebrale implicate în memorie, decizie și reglarea emoțiilor.

Studii anterioare au evidențiat că modificările hormonale pot influența metabolismul neuronal, fluxul sanguin cerebral și integritatea conexiunilor nervoase. În plus, cercetări imagistice au indicat o vulnerabilitate crescută a substanței albe și cenușii în timpul tranziției către menopauză, cu posibile consecințe asupra funcției cognitive și emoționale.

Despre studiul actual

Analiza realizată de echipa BRAVE Lab a avut drept scop sinteza literaturii științifice privind schimbările structurale cerebrale în menopauză și relația acestora cu funcțiile cognitive, emoționale și fizice.

Cercetătoarele au revizuit studii imagistice (RMN structural și funcțional) care au comparat femei aflate în premenopauză, perimenopauză și postmenopauză. Acestea au investigat:

• Volumul substanței cenușii în regiunile frontale, temporale și hipocampale.

• Integritatea substanței albe, evaluată prin prezența hiperintensităților de semnal pe RMN.

• Reactivitatea vasculară cerebrală și metabolismul energetic al creierului.

• Expresia receptorilor estrogenici în regiuni cheie ale sistemului limbic și cortexului asociativ.

Rezultatele agregate au indicat un model consistent de reducere a volumului substanței cenușii în ariile corticale frontale și temporale, precum și în hipocamp – regiuni esențiale pentru memorie, procesare spațială și funcții executive.

În paralel, studiile privind substanța albă au arătat o creștere a numărului și extinderii leziunilor hiperintense, mai ales la femeile cu menopauză instalată precoce sau la cele care au raportat bufeuri frecvente. Aceste leziuni, vizibile ca „pete albe” pe imagistica RMN, sunt interpretate ca semne ale unei perfuzii reduse și ale microleziunilor vasculare, cu potențial impact asupra conectivității neuronale.

Rezultate

Modificări structurale

• Substanța cenușie: s-au constatat scăderi ale volumului cortical în lobii frontal și temporal și în hipocamp. Aceste regiuni sunt implicate în memoria verbală, orientarea spațială și procesarea deciziilor complexe. Reducerea volumului a fost corelată cu performanțe mai scăzute la testele de memorie și atenție.

• Substanța albă: frecvența și dimensiunea hiperintensităților de substanță albă au fost mai mari la femeile aflate în menopauză, indicând posibile procese ischemice microvasculare. Aceste leziuni sunt asociate cu declin cognitiv, probleme de echilibru, modificări ale dispoziției și riscul crescut de accident vascular cerebral sau demență.

Adaptare și recuperare neuronală

Un aspect remarcabil al analizei este identificarea unor mecanisme compensatorii de neuroplasticitate postmenopauză:

• În anumite regiuni, s-a observat recuperarea parțială a volumului de substanță cenușie după instalarea completă a menopauzei, sugerând adaptarea creierului la noul mediu hormonal.

• A fost documentată o densitate crescută a receptorilor estrogenici în timpul tranziției menopauzale, interpretată ca un răspuns adaptativ la scăderea estrogenilor circulanți. Totuși, paradoxal, nivelurile crescute de receptori au fost asociate în unele studii cu performanțe mai slabe la testele de memorie, indicând un mecanism complex de reglare.

• Modificările fluxului sanguin cerebral și ale metabolismului energetic (inclusiv utilizarea glucozei și corpurilor cetonice de către neuronii corticali) reflectă o reorganizare funcțională a creierului în această etapă de tranziție.

Aceste constatări susțin ideea că menopauza nu provoacă un declin cerebral ireversibil, ci declanșează o reconfigurare structurală și metabolică cu potențial adaptativ.

Perspective și implicații clinice

Potrivit Dr. Stephanie Faubion, director medical al The Menopause Society, aceste rezultate „reprezintă o sinteză solidă a cunoștințelor actuale privind schimbările structurale cerebrale din timpul menopauzei și oferă o bază pentru înțelegerea tulburărilor cognitive resimțite de femei în această perioadă”.

Pe termen lung, o mai bună înțelegere a acestor procese ar putea permite:

• dezvoltarea de intervenții hormonale și neuroprotectoare personalizate,

• identificarea de biomarkeri imagistici și moleculari ai vulnerabilității cognitive în menopauză,

• optimizarea strategiilor de prevenție pentru declinul cognitiv postmenopauză și riscul de demență vasculară.

Angélica Rodríguez, prima autoare a lucrării, a subliniat importanța continuării cercetării asupra interacțiunii dintre creier și menopauză, evidențiind că înțelegerea acestor mecanisme poate contribui la îmbunătățirea calității vieții femeilor în această etapă.

Concluzii

Rezultatele prezentate la conferința The Menopause Society 2025 consolidează ideea că menopauza induce modificări structurale semnificative la nivel cerebral, însă aceste transformări pot fi parțial reversibile datorită capacității creierului de adaptare. Scăderea estrogenului, modificările vasculare și adaptările metabolice contribuie la o reorganizare complexă, în care creierul caută noi echilibre între vulnerabilitate și reziliență.

Menopauza, prin urmare, nu marchează doar un final endocrin, ci și o etapă de remodelare neurobiologică profundă, cu implicații importante pentru sănătatea cognitivă și emoțională a femeilor.