Studii de cohortă — Hematologie

Registrul LATTEE (2.816 pacienți) arată că, deși pacienții obezi cu FA au mai mulți factori de risc, incidența trombusului atrial stâng nu este crescută, sugerând un paradox al obezității.

Studiul SWISS-AF demonstrează că infarctele cerebrale silențioase la pacienții cu fibrilație atrială anticoagulată produc un declin cognitiv comparabil cu cel al infarctelor clinice manifeste.

Studiul demonstrează fezabilitatea și siguranța TAVI fără întreruperea VKA la 88 de pacienți, cu rate scăzute de sângerare și complicații vasculare, recomandând menținerea INR sub 2,5.

Studiu de fază 1-2 privind rilzabrutinib în ITP refractară: 40% răspuns plachetar, timp median de 11,5 zile, profil de siguranță favorabil, doză optimă 400 mg de 2 ori/zi.

Studiul HATTUSHA demonstrează că tromboliza cu doze mici de t-PA reduce mortalitatea (2,4% vs 18,7%) și complicațiile majore comparativ cu chirurgia în tromboza de proteză valvulară mecanică.

Studiul validează regula „1-2-3-4 zile” pentru inițierea precoce a AOD post-AVC cu FA, reducând riscul de recurență cu 50% fără a crește riscul de sângerare majoră.

Studiu de cohortă pe 361.653 persoane arată că neutrofilele crescute cresc riscul de demență cu 16%, în timp ce limfocitele crescute au un efect protector, sugerând rolul inflamației sistemice.

Studiul HGB-206 demonstrează că terapia genică cu LentiGlobin elimină complet crizele vasookcluzive severe la pacienții cu anemie falciformă, cu producție susținută de hemoglobină antisickling.

Studiul demonstrează că în RCIU severă precoce există o activare trombocitară (trombocite scăzute, MPV crescut) prezentă și în absența preeclampsiei, sugerând o disfuncție endotelială subclinică.

Studiu prospectiv pe 692 pacienți cu ICA: 71,8% prezintă deficiență de fier la internare. Deficiența absolută persistă, cea funcțională se remite spontan la majoritatea pacienților.

Studiul demonstrează că mutațiile somatice și alterările cromozomale pot fi clasificate ca mieloide sau limfoide, prezicând riscul de malignitate hematologică specifică liniei celulare respective.

Studiul CREDO-Kyoto AMI (6228 pacienți) arată că fibrilația atrială nou diagnosticată în infarctul miocardic acut are un prognostic pe termen lung similar cu FA preexistentă, cu risc crescut de AVC.

Studiul VIVALDI arată că anticoagularea cu VKA la pacienții dializați cu fibrilație atrială nu reduce riscul trombotic, dar crește riscul de sângerare majoră și prejudiciul clinic net.

Studiu pe 42.378 pacienți cu SCA arată că LDL <70 mg/dL crește riscul de sângerare majoră intraspitalicească, mai ales la pacienții sub tratament cu ticagrelor, fără a influența riscul ischemic.

Studiu retrospectiv pe 558 pacienți COVID-19: utilizarea IECA/BRA nu crește riscul de leziune renală acută, tromboze sau mortalitate, susținând continuarea tratamentului cronic.