Studii de cohortă — Nefrologie

Studiul demonstrează că fragilitatea orală prezice deteriorarea nutrițională și progresia sarcopeniei la pacienții în hemodializă cronică, având un impact major la pacienții de peste 65 de ani.

GDF-15 îmbunătățește predicția riscului cardio-renal-metabolic în MASLD, crescând indicele C cu >0,2 și reducând de 7 ori necesarul de screening pentru depistarea cazurilor cu risc înalt.

Analiță pooled publicata în European Heart Journal: Cardiovascular Pharmacotherapy, 8 octombrie 2024. Pitt B, Agarwal R, Anker SD et al. evalueaza incidenta hipokaliemiei si efectul finerenonei asupra acesteia si asupra outcome-urilor CV în cadrul analizei FIDELITY — pooled din FIDELIO-DKD și

Un studiu de cohortă pe 140.997 de participanți arată că adversitatea psihosocială cumulativă din copilărie până la maturitate crește riscul de boală renală cronică cu 37%.

Studiul demonstrează că un colesterol rezidual ≥30 mg/dL dublează riscul cardiovascular la pacienții cu incidentaloame adrenale, fiind un predictor independent, spre deosebire de MACS.

Studiul validează sistemul NSD-ISS pe 1.741 pacienți, demonstrând că stadializarea biologică a alfa-sinucleinei și a disfuncției dopaminergice prezice precis progresia clinică a bolii Parkinson.

Studiu pe 443 vârstnici cu fractură intertrohanterică: CKD stadiul 5 corelat cu mortalitate 17,4% și supraviețuire mediană 3,3 ani, semnificativ mai mică față de media generală de 7,1 ani.

Studiul KAIAK demonstrează că transplantul de insule Langerhans după cel renal reduce riscul de deces și pierdere a grefei cu 56% la pacienții cu diabet zaharat tip 1, comparativ cu transplantul re...

Studiu transversal pe 9.672 pacienți chinezi cu diabet tip 2: prevalența bolii renale cronice este de 31%, cu o rată de conștientizare de doar 27% și o rată de testare de 54,8%.

Studiul EU-TRAIN (412 pacienți) a identificat expresia genei CD4 și anticorpii anti-HLA DSA drept singurii biomarkeri non-invazivi asociați semnificativ cu rejetul renal în primul an post-transplant.

Studiul demonstrează că activitatea fizică regulată reduce cu 30-40% riscul de mortalitate la pacienții cu boală cronică de rinichi și deteriorare cognitivă, comparativ cu pacienții sedentari.

Studiul demonstrează că inhibitorii SGLT2 oferă o nefroprotecție superioară față de agoniștii GLP-1, reducând declinul eGFR și progresia BCR la pacienții cu diabet zaharat tip 2.

Studiu real-world (n=82.272): SGLT2i vs GLP-1 RA — rezultate cardiovasculare comparabile (HR 0,91, p=0,10). SGLT2i cu avantaj pentru protecție renală (declin eGFR ≥40%). Ambele clase echivalente pentru prevenție CV în T2D.

Studiul NHANES (2001-2018) arată că indicele sistemic imuno-inflamator (SII) este un predictor independent al sindromului CKM, cu un raport de șanse de 1,48 per 1.000 unități SII.

Analiză proteomică (4.638 proteine, n=2.906 pacienți BRC) identifică 48 de proteine care prezic insuficiența cardiacă incidentă cu precizie superioară ecuațiilor standard (C-stat 0,790 vs 0,703, p=0,001). Patru ținte druggabile cu relație cauzală: FCG2B, IGFBP3, CAH6, ASGR1.