Studii Medicale — Nefrologie

Revizuire sistematică a 32 de studii despre complicațiile hipotensiunii controlate în chirurgia endoscopică a sinusurilor (FESS). Protocoalele cu MAP 50–70 mmHg produc desaturare cerebrală și tulburări hemodinamice; monitorizarea avansată a perfuziei lipsește din 75% din studii.

Femeile cu preeclampsie sau hipertensiune gestațională prezintă risc crescut de boală renală cronică și complicații cardiovasculare după naștere. Această recenzie propune un cadru practic pentru evaluarea sistematică a rinichilor postpartum, integrat în îngrijirea obstetricală de rutină.

Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate nu se limitează la efecte osmotice — implică stres oxidativ, disfuncție mitocondrială, ferroptoasă și piroptosă. Recenzie despre mecanismele moleculare ale leziunii tubulare renale, cu implicații pentru strategii nefroprotectoare noi.

Analiză secundară (J Clin Endocrinol Metab, 2026): metyrapona serală (12 săptămâni, n=15 cu MACS) a redus tensiunea sistolică cu 15 mmHg și diastolică cu 14 mmHg, și a diminuat grăsimea epicardică cu ~10% — demonstrând că excesul subclinic de cortizol contribuie la riscul cardiovascular în secreția

Ghidul AHA/ACC/ADA/ASN 2026 unifică prevenția și tratamentul sindromului CKM printr-un sistem de stadializare 0–4 și recomandări de Clasă I pentru inhibitori SGLT-2, agoniști GLP-1 și reducere ponderală de 10–15% la pacienții cu stadii CKM 1–3, înlocuind ghidurile anterioare fragmentate.

Ghidul comun AHA/ACC/ADA/ASN 2026 definește sindromul cardiovascular-renal-metabolic (CKM) prin 5 stadii de risc și recomandă inhibitorii SGLT2, agoniștii GLP-1 și finerenona ca tratamente de bază, cu ecuația PREVENT pentru calculul riscului cardiovascular integrat care include funcția renală și gli

Meta-analiza INFINITY pe date individuale ale 14.574 de pacienți cu boală cronică de rinichi din 3 studii randomizate a arătat că finerenona reduce cu 24% riscul de insuficiență renală, cu 20% riscul de spitalizare pentru insuficiență cardiacă sau deces cardiovascular și cu 12% mortalitatea de orice

Studiu randomizat în JAMA pe 903 pacienți cu IgA nefropatie, GSFS și alte boli glomerulare non-diabetice, în 24 de țări: finerenona reduce albuminuria cu 42% la 12 luni și riscul de insuficiență renală cu 26% (HR 0,74; IC 95%: 0,57–0,97) față de placebo, după 32 de luni de urmărire.

Studiu de fază 1 raportează primul transplant renal reușit la doi pacienți cu sensibilizare HLA extremă (cPRA ≥99,9%) după desensibilizare cu terapie CAR T bispecifică anti-CD19 și anti-BCMA, care elimină plasmocitele sursă de anticorpi anti-HLA.

Studiu clinic randomizat publicat în NEJM evaluând finerenona (antagonist nonsteroidal al receptorului mineralocorticoid) la pacienți cu boală renală cronică fără diabet. Demonstrează ameliorarea evoluției renale și cardiovasculare, extinzând indicația dincolo de nefropatia diabetică.

Cohortă UK Biobank, 414.587 participanți, urmărire 13,2 ani: magneziul din apa potabilă este asociat liniar cu reducerea incidenței bolii renale cronice, iar calciul prezintă o relație neliniară — date cu implicații pentru standardele de calitate ale apei.

Studiu randomizat controlat FIND-CKD (n=1.584): finerenona, antagonist nonsteroidal al receptorilor mineralocorticoizi, reduce declinul ratei de filtrare glomerulare cu 0,7 ml/min/1,73 m²/an față de placebo (P<0,001) și scade cu 23% riscul de evenimente renale sau cardiovasculare combinate (HR 0,77;

Studiu randomizat de fază 3 pe 404 pacienți cu nefropatie IgA: atrasentan 0,75 mg/zi a redus proteinuria și a prezervat funcția renală față de placebo la 2,5 ani. Beneficiul a fost mai pronunțat la pacienții cu inhibitori SGLT2 concomitent (avantaj eGFR de 9,1 mL/min/1,73m², p<0,05).

Sinteză Lancet 2026: boala renală cronică afectează 788–844 de milioane de adulți global. Cistatina C, albuminuria, biopsia moleculară și inteligența artificială transformă diagnosticul, iar screeningul populațional devine cost-eficient odată cu apariția terapiilor nefroprotectoare moderne.

Sinteză Lancet 2026 despre terapiile nefroprotectoare în boala renală cronică: inhibitorii SGLT2 reduc riscul de progresie cu 30–40%, finerenona cu 18–23%. Combinațiile triple (SRAA + SGLT2 + finerenona) aduc beneficii aditive, iar agoniștii GLP-1R promit rezultate suplimentare la pacienții cu BRC ș