Studii de cohortă — Neurologie

Monitorizarea prin loop recorder timp de 28 de zile după închiderea FOP a identificat aritmii supraventriculare la 20,9% dintre pacienți, cu debut median la 14 zile și 50% asimptomatice.

Studiul pe 50.300 pacienți arată că AVC-ul periprocedural (0,26% incidență) dublează riscul de deces și MACE la 30 de zile după angioplastia coronariană, impunând strategii de prevenție.

Studiu de cohortă pe 1,4 milioane de persoane demonstrează că zona zoster nu crește riscul de demență la populația generală, infirmând ipotezele biologice anterioare.

Studiul ARIC demonstrează că cardiopatia atrială crește riscul de demență cu 35%, independent de fibrilația atrială sau accidentul vascular cerebral, prin mecanisme non-embolice în 87-96% din cazuri.

Studiu GWAS multi-ancestral care identifică variante genetice în calea excitotoxicității glutamatergice ca determinanți ai severității deficitului neurologic (NIHSS) după AVC ischemic.

Studiu de cohortă pe 72.083 persoane arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate crește riscul de demență, iar înlocuirea lor cu alimente neprocesate reduce riscul cu 19%.

Studiul multicentric prospectiv pe 666 de pacienți demonstrează că severitatea bolii mici vasculare cerebrale (SVD) prezice independent declinul cognitiv și funcțional la 12 luni post-AVC.

Studiul NHANES (1.706 subiecți) identifică vârsta, creatinina și HbA1c drept predictori principali ai sNfL, oferind curbe centile ajustate pentru interpretarea clinică corectă a biomarkerului.

Studiul de cohortă UK Biobank (462.619 persoane) demonstrează că izolarea socială crește riscul de demență cu 26%, independent de singurătate și depresie, corelându-se cu atrofia cerebrală.

Studiul demonstrează că ApoB și non-HDL colesterol sunt predictori mai puternici ai riscului de AVC ischemic decât LDL-colesterolul, având fracții atribuibile populației semnificativ mai mari.

Studiul demonstrează că pia mater reglează transportul LCR și clearance-ul amiloidului, suferind atrofie în îmbătrânire și hipertrofie reactivă în boala Alzheimer, fiind o potențială țintă terapeut...

Studiul identifică 4 subtipuri biologice de boală Alzheimer prin conectivitate funcțională (rsfMRI), oferind o bază pentru stratificarea pacienților în studiile clinice și medicina de precizie.

Studiul PARISK (244 pacienți) demonstrează că hemoragia intraplăci și volumul plăcii carotidiene prezic independent recurența AVC/AIT, îmbunătățind stratificarea riscului față de gradul stenozei.

Studiul pe 431.924 de adulți arată că somnul de 7 ore, activitatea fizică și sedentarismul scăzut reduc riscul de demență cu 41%, sugerând un efect sinergic al acestor comportamente zilnice.

Registru german pe 3.865 pacienți: complicațiile moderate/severe în ablația FA cresc de 6 ori riscul cardiovascular la 1 an, dar satisfacția pacienților rămâne ridicată.