Terapia hormonală la menopauză și mortalitatea pe termen lung

Un studiu realizat la nivelul registrelor naționale din Danemarca și publicat în BMJ la 18 februarie 2026 a analizat relația dintre utilizarea terapiei hormonale la menopauză și mortalitatea de orice cauză la femeile cu vârsta de cel puțin 45 de ani. Cercetarea arată că terapia hormonală la menopauză nu este asociată cu o creștere a mortalității, iar în anumite subgrupuri – precum femeile cu ovariectomie bilaterală – poate fi corelată cu un beneficiu de supraviețuire.

Rezumat

• Cohortă națională de 876 805 femei urmărite median 14,3 ani.

• 11,9% au utilizat terapie hormonală la menopauză; 5,4% au decedat.

• Rata mortalității: 54,9 vs 35,5 decese la 10 000 persoane-ani (utilizatoare vs neutilizatoare).

• Hazard ratio ajustat pentru mortalitate totală: 0,96 (IC 95% 0,93–0,98) – fără creștere a riscului.

• După ovariectomie bilaterală la 45–54 ani: reducere a mortalității cu 27–34%.

• Nu s-au observat diferențe clare în mortalitatea cardiovasculară sau oncologică.

Context

Menopauza apare de obicei între 45 și 55 de ani și este asociată cu scăderea marcată a estrogenilor circulanți. Aproximativ 80% dintre femei prezintă simptome persistente, frecvent bufeuri, transpirații nocturne, tulburări de somn sau modificări de dispoziție, iar o treime raportează manifestări severe.

Deși terapia hormonală este eficientă pentru controlul simptomelor, utilizarea sa a scăzut accentuat după studiul Women’s Health Initiative din 2002, care a raportat riscuri crescute de cancer mamar și evenimente cardiovasculare la femei cu vârstă medie de 63 de ani, ridicând întrebări privind aplicabilitatea la femeile perimenopauzale. Studiile ulterioare au sugerat fie neutralitate, fie reducere a mortalității, dar au fost limitate metodologic.

Despre studiul actual

Design și populație

• Studiu de cohortă național, bazat pe registre din Danemarca.

• Incluse: femei născute între 1950–1977, în viață la 45 de ani.

• Excluse: antecedente de trombofilie, boli hepatice, tromboze arteriale/venoase, cancere hormon-dependente, utilizare anterioară de terapie hormonală sau ovariectomie bilaterală.

• Cohorta finală: 876 805 participante din 969 424 eligibile.

Expunere și urmărire

• Expunerea: terapie hormonală sistemică la menopauză (estrogen ± progestogen, orală sau transdermică).

• Urmărire: de la 45 de ani până la 31 iulie 2023.

• Durata mediană: 14,3 ani (IQR 7,9–21,0).

Obiective și analize statistice

• Obiectiv principal: mortalitatea de orice cauză.

• Obiective secundare: mortalitate cardiovasculară, oncologică sau alte cauze.

• Analiză: modele Cox ajustate pentru factori demografici, comorbidități și statut socioeconomic.

• Analize suplimentare:

  • Sensibilitate (cenzurare la contraindicații, analiză între surori, analiză „as treated”).

  • Subgrupuri: histerectomie, ovariectomie bilaterală, tip/formă de terapie, vârsta inițierii.

Rezultate

Mortalitatea totală

• 104 086 femei (11,9%) au utilizat terapia; 47 594 (5,4%) au decedat.

• Rata absolută:

  • 54,9/10 000 persoane-ani la utilizatoare

  • 35,5/10 000 persoane-ani la neutilizatoare

• Hazard ratio ajustat: 0,96 (IC 95% 0,93–0,98) → fără creștere a mortalității.

Durata utilizării

• <1 an: HR 1,01 (0,98–1,05)

• 1–2,9 ani: HR 0,94 (0,89–0,98)

• 3–4,9 ani: HR 0,90 (0,84–0,95)

• 5–9,9 ani: HR 0,89 (0,84–0,95)

• ≥10 ani: HR 0,98 (0,90–1,07)

→ Nu există exces de mortalitate, cu tendință de reducere la utilizări intermediare.

Analize de sensibilitate

• Cenzurarea la contraindicații: rezultate similare.

• Analiza între surori: HR 1,06 (0,94–1,19) – nesemnificativ.

• Analiza „as treated”: HR 0,83 (0,76–0,89) – reducere semnificativă.

Subgrupuri chirurgicale

• După ovariectomie bilaterală la 45–54 ani:

  • reducere a mortalității cu 27–34%.

  • Vârsta mediană la deces:

    • 60,9 ani cu terapie

    • 56,6 ani fără terapie.

Tipul terapiei și momentul inițierii

• Forme transdermice: HR 0,85 (0,80–0,90) – cea mai mică mortalitate.

• Estrogen monoterapie sau progestogen ciclic: ușoară reducere a mortalității.

• Inițiere ≥52 ani: asociată cu cea mai scăzută mortalitate.

Mortalitatea specifică

• Cauze de deces:

  • Cancer: 48,3%

  • Alte cauze: 40,0%

  • Cardiovascular: 11,6%

• Utilizarea <5 ani:

  • ușoară scădere a mortalității cardiovasculare

  • mică creștere a mortalității oncologice

• Fără diferențe semnificative pe termen lung.

Concluzii

Această cohortă națională amplă arată că terapia hormonală la menopauză nu crește mortalitatea totală. În plus, la femeile cu ovariectomie bilaterală înainte de menopauza naturală, terapia este asociată cu un beneficiu clar de supraviețuire. Rezultatele susțin recomandările actuale de utilizare a terapiei hormonale la femeile simptomatice fără contraindicații și sugerează un posibil avantaj al formelor transdermice și al inițierii în jurul vârstei menopauzei.