Timpul petrecut în fața ecranelor și riscul cardiometabolic la copii și adolescenți

Un studiu publicat în Jurnalul Asociației Americane a Inimii, realizat în cadrul cohortelor COPSAC din Danemarca, a investigat asocierea dintre timpul petrecut în fața ecranelor și riscul cardiometabolic (RCM) în copilărie și adolescență, utilizând date longitudinale, markeri metabolici avansați și modele statistice robuste.
Bolile cardiovasculare au origini timpurii, iar factorii de risc precum obezitatea, rezistența la insulină și dislipidemia sunt deja detectabili în copilărie. În era digitală, copiii petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor, iar acest comportament este asociat cu sedentarism, alimentație dezechilibrată și tulburări de somn – toți factori implicați în dezvoltarea sindromului metabolic și a bolilor cardiovasculare.

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Despre studiu

Studiul a utilizat date din două cohorte daneze:

• COPSAC2010 – 700 perechi mamă-copil, urmăriți de la naștere până la 10 ani.
• COPSAC2000 – 411 copii născuți din mame astmatice, urmăriți până la 18 ani.

Timpul petrecut în fața ecranelor a fost auto-raportat sau raportat de părinți la vârstele de 6, 10 și 18 ani. Au fost analizați markeri precum:

• Circumferința taliei
• Tensiunea arterială sistolică
• Colesterol HDL
• Trigliceride
• Glucoză
• HbA1c, HOMA-IR, CRP ultrasensibil, GlycA, ApoB

Au fost colectate și date obiective privind somnul, activitatea fizică și compoziția corporală prin accelerometrie și bioimpedanță. De asemenea, a fost utilizată o platformă de metabolomică bazată pe rezonanță magnetică nucleară pentru a genera scoruri de risc cardiovascular predicative.

Rezultate

Diferențe între cohortele COPSAC

• La 6 ani, copiii aveau în medie 2,0 ore de ecran pe zi; la 10 ani 3,2 ore, iar la 18 ani 6,1 ore.
• Băieții au petrecut mai mult timp în fața ecranelor decât fetele în ambele cohorte.

Asocierea dintre timpul de ecran și riscul cardiometabolic

• În COPSAC2010, o oră suplimentară de ecran a fost asociată cu o creștere semnificativă a scorului RCM (β = 0,08, P=0,021).
• La 10 ani, asocierea a fost mai pronunțată decât la 6 ani.
• La COPSAC2000 (18 ani), fiecare oră de ecran a fost asociată cu:
• creștere a circumferinței taliei (β = 1,30 cm, P<0,001)
• creștere a tensiunii arteriale (β = 0,63 mmHg, P=0,011)
• scădere a HDL (β = -0,01 mmol/L, P=0,032)

Somnul ca factor de mediere

• Durata somnului a mediat 12% din relația dintre ecran și RCM în COPSAC2010 (P=0,030).
• Asocierea a fost mai puternică la copiii cu durată scurtă de somn sau ora târzie de adormire.
• Aceste efecte de moderare au fost replicate și în COPSAC2000 (P=0,012).

Analize stratificate pe sex

• Asocierea dintre ecran și riscul cardiometabolic a fost direcțional mai puternică la băieți, dar diferențele nu au fost statistic semnificative.
• În COPSAC2000, băieții au avut asocieri semnificative cu toți markerii antropometrici analizați.

Antropometrie și ecran

• La 10 ani (COPSAC2010), nu s-au observat asocieri semnificative între ecran și compoziția corporală.
• La 18 ani (COPSAC2000), au existat asocieri semnificative între timpul de ecran și indicele de masă corporală, masa grasă, masa musculară și masa osoasă, mai ales la băieți.

Metabolom și scor de risc cardiovascular

• Un model de învățare automată a identificat 37 de markeri metabolici care prezic timpul de ecran.
• Modelul a fost validat în ambele cohorte, indicând un profil metabolic distinct al utilizării intense a ecranelor.
• Scorul de risc cardiovascular derivat din metabolomică a fost asociat semnificativ cu timpul de ecran la 18 ani (P=0,017).

Concluzii

Studiul confirmă faptul că timpul petrecut în fața ecranelor este un factor de risc comportamental independent pentru disfuncția cardiometabolică precoce. Somnul, în special durata și ora de adormire, influențează semnificativ această relație, în special în copilărie. Asocierile sunt mai pronunțate în adolescență, sugerând că intervențiile timpurii ar trebui personalizate în funcție de vârstă. Utilizarea unui model metabolomic validat sugerează că biomarkerii sanguini ar putea deveni instrumente viitoare pentru identificarea indivizilor cu expunere ridicată la ecrane și risc cardiometabolic crescut.

Recomandare: Strategiile de reducere a riscului ar trebui să includă limitarea timpului de ecran, optimizarea somnului și monitorizarea profilului metabolic în rândul tinerilor.