Trăsăturile de personalitate și riscul de demență

Un nou studiu al cercetătorilor de la American Psychological Association arată că oamenii organizați și ce au niveluri ridicate de autodisciplină prezintă un risc mai mic de dezvoltare a unor deficiențe cognitive apărute cu vârsta, în timp ce persoanele instabile emoțional sau, conform acestora, capricioase, au un risc de experimentare a declinului cognitiv tardiv mai mare.
Tomiko Yoneda, profesor la Universitatea Victoria și autor principal al studiului, afirmă că trăsăturile de personalitate reflectă gândirea și comportamentul uman. În plus, acesta menționează că experiențele acumulate pe parcursul vieții pot contribui la susceptibilitatea persoanelor la anumite boli sau tulburări, precum deficiența cognitivă ușoară, ori pot contribui la apariția unor diferențe în capacitatea de rezistență la schimbările neurologice apărute cu vârstă.

Astfel, pentru a evalua relația dintre trăsăturile de personalitate și afectarea cognitivă, cercetătorii au analizat datele a 1954 de participanți din cadrul Rush Memory and Aging Project. Aceștia au beneficiat de o evaluare a personalității și de evaluări anuale ale abilităților cognitive, acestea având caracter bianual. În plus, în cazul în care a fost nevoie, o evaluare era făcută și înainte de deces. Participanții care au dat dovadă de un grad ridicat de conștiinciozitate sau de un nivel scăzut de nevrotism au prezentat un risc marcat mai scăzut de a dezvolta deficite cognitive decât cei care au obținut rezultate mai slabe la aceste evaluări.

Scorul pe care cercetătorii l-au obținut în urma analizei a arătat că obținerea unei note de 6 din 48 pe scara de afecțiuni nevrotice a fost corelată cu un risc de apariție a deficitelor cognitive de 22%. În schimb, dacă scorul obținut era doar cu un punct mai crescut, adică 7 din 48, riscul creștea cu 12 procente, ajungând la 34%. În plus, echipa nu a descoperit nicio asociere între extraversie și dezvoltarea deficiențelor cognitive, însă prin intermediul analizei s-a evidențiat că persoanele ce obțineau scoruri superioare de conștiinciozitate și inferioare de nevrotism au prezentat o tendință de menținere a funcțiilor cognitive normale superioară celor care nu au obținut astfel de rezultate. Mai exact, cercetătorii au estimat că participanții ce au prezentat un nivel ridicat de extraversie și-au menținut cogniția fiziologică pentru aproximativ un an mai mult decât cei care prezentau nivele mai scăzute.

sursa: Science Daily