Un nou studiu dezvăluie dezechilibre subtile în alimentația copiilor de un an din Australia

Studiul ORIGINS, desfășurat în Australia de Vest, oferă o imagine detaliată asupra profilului nutrițional al copiilor la vârsta de un an. Având la bază date dintr-o cohortă longitudinală cu peste 700 de copii, cercetarea analizează aportul de macro- și micronutrienți, consumul de lapte matern, formulă și lapte de vacă, precum și introducerea alimentelor solide. Rezultatele sunt comparate cu valorile nutriționale de referință și ghidurile dietetice australiene, oferind direcții clare pentru intervenții nutriționale timpurii.
Nutriția din primii ani de viață influențează dezvoltarea fizică și neurocognitivă, iar alimentația dezechilibrată în această perioadă poate duce la deficiențe de micronutrienți, obezitate sau tulburări metabolice mai târziu. În Australia, puține studii au documentat în mod extensiv alimentația sugarilor și a copiilor mici, iar evaluarea consumului real de alimente rămâne o provocare metodologică. Studiul ORIGINS este printre primele care stratifică aportul nutrițional în funcție de statutul de alăptare la un an.

Despre studiu

Studiul a inclus 779 de copii, iar datele au fost colectate prin chestionare alimentare validate (Food Frequency Questionnaire - FFQ), care nu au capturat însă consumul de lapte matern. Analiza a stratificat copiii în funcție de alimentația cu lapte matern sau fără, pentru a evidenția diferențele nutriționale relevante. S-au evaluat:

• alăptarea și consumul de formulă/lapte de vacă
• introducerea alimentelor solide și expunerea la alergeni
• aportul de macronutrienți și micronutrienți
• consumul alimentar din cele 5 grupe principale de alimente și alimente discreționare

Rezultate

Alăptare și consum de lapte

• 93,8% dintre copii au fost alăptați vreodată, însă doar 21,8% exclusiv până la 6 luni.
• La un an, 41,5% mai erau alăptați.
• 79,3% au primit formulă infantilă, iar 58,0% încă o consumau la un an.
• 43,4% consumaseră lapte de vacă (neprocesat ca formulă), cu o frecvență medie de 1 porție/zi.

Introducerea alimentelor solide

• 99,7% dintre copii fuseseră expuși la solide până la un an.
• 89,2% au început alimentația solidă după 6 luni.
• 89,7% consumau aceleași alimente ca părinții.
• 8,6% aveau o alergie alimentară raportată.
• Expunerea la alergeni majori (ou, lapte, grâu, pește, arahide) a fost peste 90%, cu excepția caju (51,6%).

Macronutrienți

• Copiii nealăptați au avut aporturi energetice care depășeau necesarul estimat (EER).
• Proteinele au fost consumate în exces în ambele grupuri (peste 3x față de necesarul mediu estimat).
• Grăsimile și fibrele au fost sub nivelul recomandat, însă 25–44% dintre copii au depășit totuși aportul adecvat.
• Carbohidrații au depășit nivelul recomandat în ambele grupuri (97–104 g/zi vs AI 95 g).

Micronutrienți

Deficiențele cele mai frecvente au fost:

• Iod: 75,3% dintre copiii alăptați și 48,8% dintre cei nealăptați au avut aporturi sub necesar.
• Calciu: 42,3% (alăptați) vs 11% (nealăptați) sub nivelul recomandat.
• Folat și fier: între 10–20% dintre copiii alăptați au avut aporturi inadecvate.

Sodiul a fost consumat în exces în ambele grupuri (peste AI de 200–400 mg/zi).

Consumul din grupele alimentare

• Fructele au fost consumate în exces în ambele grupuri.
• Legumele și cerealele integrale au fost sub nivelul recomandat.
• Doar copiii nealăptați au atins nivelurile recomandate pentru produsele lactate.
• Discreționar: majoritatea copiilor consumau zilnic alimente procesate, contrar recomandării de zero porții.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele arată o alimentație dezechilibrată în rândul copiilor de un an, caracterizată prin:

• Consumul ridicat de fructe și alimente discreționare, probabil influențat de piața alimentelor comerciale pentru sugari.
• Subconsumul de legume și cereale integrale, asociat cu aporturi scăzute de fibre și micronutrienți esențiali.
• Deficiențe de iod, în special la copiii alăptați, o problemă deja recunoscută la nivel populațional în Australia.

Este de remarcat faptul că, deși copiii alăptați par să aibă aporturi mai mici de nutrienți, acest lucru se datorează limitării metodologice a FFQ, care nu include compoziția laptelui matern.

Concluzii

Această analiză detaliată oferă o perspectivă esențială asupra alimentației copiilor de un an dintr-o populație cu nivel socio-economic ridicat. Deși aportul de majoritatea micronutrienților a fost satisfăcător, persistă deficiențe importante de iod și un exces de sodiu. La nivelul structurii dietei, copiii consumă prea multe fructe și produse procesate, în detrimentul legumelor și cerealelor.

Pentru a îmbunătăți alimentația timpurie, este esențial:

• să se promoveze consumul de legume și cereale integrale,
• să se limiteze aportul de alimente discreționare și
• să se dezvolte instrumente mai precise pentru evaluarea aportului nutrițional, care să includă laptele matern și diferite formule de lapte.

Aceste constatări pot contribui la formularea unor politici publice și ghiduri dietetice mai adaptate realității nutriționale din primii ani de viață.