Conjunctiva

Conjunctiva este o membrana cu rol de protectie, care acopera fata anterioara a sclerei si fetele posterioare ale celor doua pleoape. Formarea conjunctivei incepe inca din cea de-a sasea saptamana a vietii intrauterine. Conjunctiva este subtire, neteda si transparenta; ea are capacitatea de a forma anumite secretii care vor lubrefia suprafata corneei. Conjunctiva palpebrala acopera fata posterioara a pleoapelor; conjunctiva fundului de sac, formeaza fundurile de sac oculo-conjunctivale; conjunctiva bulbara acopera portiunea anterioara a globului ocular, avand doua portiuni: portiunea limbica si portiunea sclerala. Conjunctiva este foarte bine vascularizata de catre arterele ciliare si arterele palpebrale. De asemenea, ea este foarte bine inervata, prezentand numerosi receptori senzitivi.

La nivelul globului ocular, conjunctiva are rol de protectie (protejeaza impotriva infectiilor bacteriene) – rol indeplinit cu ajutorul enzimelor elaborate, al mucusului, dar si al florei saprofite de la acest nivel; rol de aparare – cu implicatii in aparitia reactiilor alergice de contact; si rol in formarea si mentinerea peliculei lacrimale.

Bolile conjunctivei pot genera o serie de modificari locale oculare, dintre cele mai diverse: modificari de culoare, modificari de suprafata si modificari secretorii; in astfel de situatii, pacientul acuza o senzatie de intepatura la nivel ocular, senzatie de mancarime, senzatie de corp strain, senzatie dureroasa sau fotofobie (pacientul nu poate tolera lumina puternica) ; secretiile conjunctivale pot perturba intr-o oarecare masura functia vizuala. Retinem faptul ca afectiunile conjunctivale nu vor fi insotite de scaderea acuitatii vizuale – element important pentru realizarea diagnosticului diferential; la examenul fizic al partii anterioare a globului ocular, pot fi sesizate modificari patologice de culoare, secretorii sau de suprafata.

Conjunctiva poate avea un aspect palid, daca pacientul este anemic; daca conjunctiva are un aspect rosiatic, aceasta reprezinta un semn de iritatie locala (corp strain, infectie locala); roseate partii anterioare a globului ocular poate aparea si in caz de inflamatie iridociliara. Roseata aparuta in caz de conjunctivita, este mai intensa la nivelul fundurilor de sac si la nivel palpebral; localizarea congestiei conjunctivale depinde mai ales de etiologia inflamatiei respective.

Aspectul cianotic (vinetiu) al conjunctivei, se datoreaza de obicei dilatatiilor vasculare de la acest nivel. Echimozele conjunctivei sunt o consecinta a traumatismelor globului ocular. Frecvent exista si situatia in care conjunctiva poate capata o coloratie galbuie, datorita acumularii pigmentilor biliari la acest nivel – ochiul galben din diferite afectiuni hepatice.

Chemozisul conjunctival reprezinta o modificare de suprafata, in care conjunctiva se prezinta ca fiind edematiata; daca ademul este foarte accentuat, conjunctiva proemina prin fanta palpebrala; edematierea conjunctivei poate fi de cauze inflamatorii, trombotice (tromboza unor vene ce dreneaza sangele de la nivel ocular), sau de origine sistemica (boli ce se insotesc de edem generalizat) . Emfizemul conjunctival, este tot o modificare de suprafata, care se caracterizeaza prin „umflarea” membranei conjunctivale, datorita prezentei bulelor de aer la acest nivel. O alta modificare de suprafata, o reprezinta hipertrofia papilelor dormice, ce afecteaza mai ales conjunctiva tarsala. Conjunctivitele foliculare pot conduce la aparitia foliculilor conjunctivali – proeminente avasculare, datorate hiperplaziei foliculilor limfatici. Alte modificari de suprafata de la acest nivel se pot datora prezentei unor cicatrici (bride conjunctivale), care indirect, determina reducerea suprafetei conjunctivale.

Avitaminoza A, poate conduce la aparitia modificarilor secretorii conjunctivale, cand secretia conjunctivei devine sebacee. Hipersecretia conjunctivala se manifesta mai ales in cazul unor afectiuni inflamatorii; functie de etiologia infectiei, exudatul conjunctival poate deveni chiar si purulent.

Conjunctivitele pot fi clasificate functie de perioada debutului: conjunctivite ale nou-nascutului, conjunctivite ale copilului, sau conjunctivite ale adultului; functie de caracterul evolutiv: cu caracter acut, subacut sau cronic; in functie de aspectul secretiilor conjunctivale: seroase, purulente, membranoase etc; in functie de modificari de relief de la acest nivel: papilare sau foliculare; si nu in ultimul rand, in fuctie de etiologie: infectioase, mecanice, iatrogene sau ocupationale.