Dependenţa de pornografie

Dependenţa de pornografie

Creşterea popularităţii internetului a condus la modificări semnificative ale vieţii în general, ceea ce a solicitat puternic abilităţile de adaptare ale societăţii moderne. Însă, pe lângă beneficiile de necontestat, au apărut şi o serie de noi probleme cărora trebuie să le facem faţă. Printre acestea numărăm dependenţa de jocuri video, cyberbullying-ul, dar şi accesul nefiltrat la pornografie.

Pornografia online reprezintă una dintre cele mai profitabile industii în perioada contemporană, producând circa 97 de miliarde de dolari la nivel mondial. În urma unui studiu pe tema dorinţei sexuale, cercetătorii au observat că 30% dintre site-uri au un conţinut pornografic, iar cuvinte precum „sex” şi „porn” se află în top 10 cele mai căutate cuvinte de pe internet ale tuturor timpurilor. Procentajele legate de utilizatorii care vizualizează cu regularitate astfel de conţinuturi sunt extrem de ridicate, ajungându-se la sute de mii de oameni în doar câteva secunde. (1)

Având în vedere amploarea acestui fenomen, vorbim şi de efecte pe măsură. Pe de o parte, există cercetători care susţin că accesul la pornografie are beneficii precum îmbunătăţirea atitudinii faţă de sexualitate şi creşterea varietăţii şi calităţii relaţiilor sexuale, iar pe de altă parte, apar dezbateri legate de dependenţa de pornografie online.

În ce constă dependența de pornografie?

Acest tip de adicţie este definit prin nevoia crescută a persoanei de a vizualiza materiale pornografice, nevoie care în cele din urmă se intensifică, ajungând să interfereze cu nivelul de funcţionalitate socială, profesională şi sexuală a persoanei.

Dependenţa de pornografie a fost asociată cu simptome precum:

  • probleme relaţionale;
  • izolare socială;
  • stimă de sine scăzută;
  • depresie;
  • satisfacţie sexuală scăzută;
  • diminuarea libido-ului;
  • lipsa de intimitate emoţională cu partenerul;
  • scăderea productivităţii profesionale;
  • degradarea abilităţilor de autoreglare;
  • lipsă de motivaţie;
  • scăderea interesului pentru relaţii reale;
  • disfuncţie erectilă. (3, 5, 6)


O echipă de cercetători de la Universitatea Case Western Reserve a studiat efectele dependenţei autopercepute de pornografie online şi au ajuns la concluzia conform căreia convingerea individului că depinde de pornografie poate conduce la disconfort psihologic, manifestat prin simptome precum cele precizate mai sus. (14)


Persoanele care se confruntă cu astfel de probleme, parcurg următoarele etape:

  • 1. Instalarea dependenţei: mai ales în cazul expunerii precoce la materiale cu conţinut pornografic, riscul de a repeta acest comportament este foarte crescut. Adolescenţii aleg varianta mai confortabilă de a răspune nevoilor şi curiozităţilor lor, ceea ce conduce la o asociere între descărcarea sexuală şi tot ceea ce presupune pornografia online, mai exact ei asociază plăcerea cu: voyeurismul, a fi singur, a da click-uri, a căuta pe site-uri, permanenta noutate a conţinutului vizualizat.
  • 2. Toleranţa: progresiv, efectele imaginilor vizualizate se micşorează, ajungându-se la o „amorţire” a persoanei, mai exact la diminuarea plăcerii declanşate de imaginile respective.
  • 3. Intensificarea comportamentului: ca urmare a instalării toleranţei, persoana care nu mai reuşeşte să obţină efectul iniţial, începe nu numai să urmărească într-un mod compulsiv astfel de site-uri, dar şi să caute conţinuturi mai şocante, mai violente.
  • 4. Trecerea la act (acting out): deşi ar putea exista o conexiune între alunecarea spre comportamente sexuale excentrice sau violente în ceea ce îi priveşte pe dependenţii de pornografie, aceasta nu este una de tip cauză-efect. (2, 4, 8)

 

Mecanismul dependenţei de pornografie

În cazul personelor care prezintă o vulnerabilitate spre a dezvolta probleme emoţionale, psihologice sau de natură adictivă, există şi un risc mai ridicat de a întâmpina dificultăţi în legătură cu diminuarea sau renunţarea la consumul de materiale pornografice. Un studiu realizat în cadrul Institutului Kinsey arată că procentul acestora este de 9% din populaţia consumatoare de pornografie. Acestă populaţie ajunge până la 99% în cazul bărbaţilor şi până la 86% în cazul femeilor, vârsta cea mai vulnerabilă fiind adolescenţa, din cauza dezvoltării insuficiente a cortexului prefrontal (cu rol în reglarea şi controlul comportamentelor).

Riscul ridicat de a trece spre consum compulsiv de pornografie este asociat cu trăsături specifice următoarelor paliere ale personalităţii:

dezirabilitate: tendinţa de a se comporta în conformitate cu aşteptările celorlalţi, de a le face pe plac;

  • nevrotism: predispoziţie de a trăi stări afective negative, nivel scăzut de adaptabilitate şi autocontrol redus;
  • conştiinciozitate: interes excesiv pentru organizare şi ordine care poate conduce la comportamente obsesiv compulsive. (3)

 

Mecanismul acestui tip de dependenţă a mai fost explicat şi din punct de vedere neurologic, pornindu-se de la schimbările care se produc în creier ca urmare a vizionării de videoclipuri cu conţinuturi sexuale explicite.

Odată ce persoana intră în contact cu un stimul plăcut (oricare ar fi acela), în creier se eliberează un neurotransmiţător numit dopamină care participă (printre altele) la concentrarea atenţiei şi la creşterea stării de bine. În cazul pornografiei, are loc o descărcare excesivă de dopamină, ducând la senzaţii de extaz, eliberare şi detaşare, dar şi la o dereglare a sistemului de recompensă al creierului. Ineficienţa acestui sistem este cea care conduce la instalarea toleranţei. (5)

Oxitocina este o altă substanţă asociată cu dependenţa de pornografie, fapt determinat de importanţa pe care o are în crearea legăturilor emoţionale între parteneri. În timpul şi imediat după contactul sexual, nivelul de oxitocină din creier creşte, determinându-i pe parteneri să se ataşeze unul de celălalt. Există studii care susţin că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul vizualizării materialului pornografic, diferenţa fiind că ataşamentul se formează faţă de un anumit tip de trăsături ale „actorilor”. Literatura de specialitate nu a ajuns însă la o opinie unanimă în acest sens, pentru că nu există încă dovezi care să lege eliberarea de oxitocină de dorinţa de noutate şi promiscuitate asociată cu pornografia online. (6)

Alte substanţe care mai sunt eliberate în timpul actului sexual şi după orgasm, care ar putea participa la creşterea dorinţei de a reveni la site-urile cu conţinut pornografic, sunt testosteronul, norepinefrina şi serotonina. Alături de dopamină şi oxitocină, în cantităţi mari, acestea produc senzația de „dilatare a timpului” (vizionarea prelungită a video-urilor respective), fixarea în memorie a imaginilor vizualizate (rememorarea permanentă), senzaţia de calm şi de eliberare de problemele cotidiene. (7)

Ca urmare unor astfel de dereglări, în cazul persoanelor care consumă compulsiv pornografie online, se produce o diminuare a răspunsului creierului la orice alt tip de plăcere. Reacţii similare sunt întâlnite în cazul altor adicţii precum: dependenţa de droguri, de jocuri video, de internet şi la persoanele care au tulburări de alimentaţie (mâncatul compulsiv). La fel ca în cazul acestora din urmă, pornografia este utilizată ca mecanism de coping (comportamentul de apărare adoptat de persoană, în momentul în care percepe o situaţie ca fiind dificilă), prin intermediul căruia persoana încearcă să facă faţă situaţiilor stresante, blocându-se însă într-un ciclu patologic. (5, 11)

 

Cercetarea privind dependența de pornografie

Deoarece dificultăţile legate de renunţarea sau diminuarea consumului de pornografie online sunt foarte recente (accesul la site-urile cu conţinut xxx crescând începând cu anul 2008), studiile realizate pe acest subiect necesită îmbunătăţiri, replicări şi direcţii noi de cercetare. Cu toate că cea mai des folosită etichetare a acestui tip de probleme este dependenţa de pornografie, aceasta nu este recunoscută oficial ca o tulburare.

Deşi a fost luată în considerare includerea ei în ultima ediţie a manualului american de diagnosticare şi clasificare a bolilor psihice a DSM V (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, publicat în 2013), în cele din urmă, propunerea a fost respinsă din cauza datelor insuficiente. Limitele studiilor realizate până în prezent pe acest subiect ar putea avea drept cauză:

  • dificultatea de a găsi grupuri de control (adolescenţi care nu accesează site-uri cu conţinut pornografic);
  • alterarea declaraţiilor legate de modificarea comportamentului ca urmare a consumului de pornografie;
  • simptomatologie care interferează cu tulburări precum ADHD, anxietate socială, depresie, tulburare obsesiv compulsivă, anxietate de performanţă;
  • conflicte de interese;
  • prejudecăţi legate de subiect;
  • dificultatea de a obţine fonduri pentru finanţare. (3, 5, 9)

 

Cum acţionăm?

Cu toate că în prezent este necesară o completare a golurilor existente în literatura de specialitate în legătură cu consumul compulsiv de pornografie, efectele negative ale acestuia asupra unui anumit grup de oameni sunt incontestabile. Din păcate, până în momentul de faţă nu a fost elaborat un tratament validat ştiinţific (pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară o înţelegere mai profundă a fenomenului), însă a fost subliniată importanţa introducerii educaţiei sexuale încă de timpuriu, pentru prevenirea apariţiei unor probleme de această natură. Mai ales în cazul adolescenţilor, pe lângă informaţiile obiective, este nevoie să se adopte o atitudine deschisă şi lipsită de prejudecăţi:

ameninţările şi umilirea trebuie evitate: dacă adolescentul foloseşte acest comportament ca un mecanism de apărare, ameninţarea şi umilirea vor avea efectul opus celui dorit;

  • promovarea echilibrului: este necesar ca adolescentul să îşi înţeleagă şi să îşi accepte impulsurile sexuale şi în acelaşi timp să reuşească să găsească un echilibru în satisfacerea lor;
  • abordarea subiectului pornografiei: deşi poate părea dificil, abordarea acestui subiect este indispensabilă întrucât nu există „filtre perfecte” care să oprească accesul la pornografie. Este necesar ca adolescenţii să înţeleagă că imaginile respective nu sunt o reproducere a realităţii, ci dimpotrivă. Astfel se evită crearea unor aşteptări nerealiste în legătură cu actul sexual şi cu partenera/partenerul şi de asemenea se reduce anxietatea legată propria imagine corporală;
  • promovarea interacţiunilor sexuale reale: pentru un adolescent este mai uşor să îşi satisfacă nevoile sexuale prin intermediul masturbării, însă este important să i se vorbească despre satisfacţia pe care interacţiunea umană şi conexiunea afectivă i le poate oferi.

 

În cazul în care persoana simte deja că utilizarea site-urilor cu conţinut pornografic îi scapă de sub control, este indicată luare unor măsuri precum:

  • evitarea acţiunilor care ar putea conduce la comportamentul nedorit;
  • reînnoirea relaţiilor sociale;
  • identificarea unor activităţi plăcute şi relaxante şi desfăşurarea lor alături de alte persoane;
  • realizarea unei liste a motivelor pentru care se doreşte diminuarea sau renunţarea la consumul de pornografie;
  • învăţarea unor noi mecanisme, mai eficiente, de a face faţă situaţiilor stresante. (10)

 

În completarea acestor recomandări vin o serie de comunităţi de suport din mediul virtual, în cadrul cărora persoanele care se identifică drept dependente de pornografie au ocazia de a îşi împărtăşi experienţele, de a le cunoaşte pe cele ale altora, de a oferi şi de a primi susţinere (exemplu de astfel de comunitate - Reddit, care în prezent numără 168 448 de membri). (3, 5, 6, 8, 12)

 

Întrucât aşa numita dependenţă de pornografie este un subiect atât de recent, există o doză de controversă specifică temelor legate de sexualitate. Comunitatea ştiinţifică interesată de acest subiect face demersuri în sensul înţelegerii fenomenului şi explicării contradicţiilor apărute în studiile realizate până în prezent. În ceea ce priveşte populaţia generală, se impune o informare adecvată şi obiectivă în legătură cu sexualitatea reală sau virtuală, pornind de la o vârstă fragedă.


Data actualizare: 30-09-2015 | creare: 30-09-2015 | Vizite: 3499
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Topul alimentelor care creează cea mai mare dependență
  • Dependența de cumpărături (oniomania)
  • Dependența față de tehnologiile mobile a fost asociată cu depresia și anxietatea
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK