Nou-născut

Nou-născut se numește bebelușul din momentul nașterii până la vârsta de 28 de zile. Fiecare nou-născut este unic și are propria personalitate, însă în această etapă a vieții toți copiii au unele caracteristici comune:

•  Nou-născuții se bucură de o rezistență crescută, față de cea a oamenilor maturi. De exemplu, temperatura corpului poate varia fără probleme între 36,1°C și 37,7°C, iar corpul bebelușului nu este afectat de anumite substanțe în cantitate anormală (glucoză). Totodată, un nou-născut poate supraviețui fără aer un timp mai îndelungat decât un adult.

•  Nou-născutul păstrează din viața intrauterină poziția caracteristică a fătului: piciorușele și mâinile îndoite și strânse pe lângă corp; această poziție devine tot mai relaxată pe măsură ce nou-născutul crește.

•  Capul nou-născutului măsoară un sfert din dimensiunea totală a copilului și poate fi ușor diform, deoarece oasele craniului nu sunt încă sudate și s-au adaptat trecerii prin canalul de naștere.

•  Nou-născutul are adesea nasul turtit și acoperit de mici puncte de grăsime gălbui, care pot acoperi și restul feței.

•  Este normal pentru un nou-născut să sughiță, să tușească, să strănute, să caște sau să plângă, atunci când simte un disconfort sau când este singur.

•  Nou-născuții au în mod normal glandele mamare ușor umflate, la fel ca și organele genitale.

•  Pielea nou-născuților poate fi puțin boțită și vineție, acoperită de o substanță grasă, numită vernix caseosa, și firicele fine de păr, numite lanugo. Până la vârsta de 1-2 luni, pielea nou-născutului se descuamează în mod continuu, din acest motiv fiind mai mereu uscată.

• Sistemul nervos al nou-născutului nu este pe deplin ajuns la maturitate, fiind caracterizat de reflexe primitive - mișcări involuntare: înghițit, supt, reflexul Moro, reflexul de prindere sau agățare, reflexul punctelor cardinale, etc.

•  Nou-născutul este alert imediat după ce s-a născut și are toate simțurile bine dezvoltate (preferă gustul dulce, față de cel amar sau acru și răspunde la stimuli auditivi), în afară de văz. Nou-născutul nu poate încă focaliza obiectele îndepărtate și vede bine doar la o distanță de până la 20 cm.

•  La 8-14 ore de la naștere, nou-născutul elimină o substanță numită meconiu, iar în prima săptămână de viață materiile fecale suferă modificări în fiecare zi, fiind numite scaune tranziționale.

•  Nou-născutul doarme aproximativ 15-20 de ore pe zi, trezindu-se la intervale de câteva ore, în special din cauza senzației de foame.

•  Greutatea normală la naștere este undeva între 2,4 kg și 4,2 kg, iar înălțimea medie a nou-născutului este între 45 și 54 cm. În primele zile după naștere, nou-născutul pierde 7-10% din greutate, dar revine la greutatea inițială după alte câteva zile. Urmează apoi să ia în greutate aproximativ 750 g pe lună și să crească cu 1-4 cm pe lună.

•  În mod absolut remarcabil, un nou-născut are capacități cognitive, fiind capabil să imite mimica facială a celorlalte persoane, cum ar fi scosul limbii sau modelarea buzelor în formă de „O”.

Întrebări frecvente despre îngrijirea bebelușului nou-născut

Cum am grijă de cordonul ombilical al nou-născutului?

De cele mai multe ori, cordonul ombilicat cade la 10-14 zile după naștere, dar se poate întâmpla ca acesta să rămână atașat și 3 săptămâni. Cordonul ombilical se îngrijește ștergând cu alcool  baza acestuia, în locul în care se unește cu burtica nou-născutului. Este bine să nu se tragă scutecul peste cordon, pentru a permite aerisirea. Trebuie să contactați medicul dacă după detașare sângerează mai mult de câteva picături sau dacă arată ca și cum ar fi infectat.

Cum va arăta capul nou-născutului?

Pentru a putea ieși din corpul mamei, craniul nou-născutului nu are toate oasele sudate, astfel încât se pot suprapune, făcând capul mai mic. Spațiile neosificate dintre oasele capului se numesc fontanele - anterioară și posterioară. Cea posterioară este mai dificil de sesizat și se închide în 2-3 luni de la naștere. Fontanela anterioară - moalele capului - are dimensiuni mai mari și se simte ca o suprafață moale pe capul nou-născutului; de obicei pulsează cu fiecare bătaie a inimii, sau poate fi mai umflată atunci când nou-născutul plânge sau se încordează. Aceasta nu se va închide până când copilul nu va împlini un an, de obicei pe la 18 luni. Nu vă feriți să atingeți fontanelele nou-născutului; acestea sunt acoperite cu o membrană groasă și, dacă vă purtați cu delicatețe, nu se va întâmpla nimic rău.

Deoarece capul nou-născutului este atât de maleabil, dacă acesta este așezat în repetate rânduri în aceeași poziție, se poate turti. Puteți încerca să schimbați permanent poziția nou-născutului, însă acest lucru poate fi dificil, mai ales dacă bebelușul se simte confortabil pe partea mai turtită. În acest caz, îl puteți atrage cu jucării sau alte distracții. De obicei, capul devine rotund de la sine, fără ajutor, în câteva luni. Mai este posibil ca, dacă înainte de naștere fătul a stat în uter cu capul în jos, în pelvis, nou-născutul să aibă capul țuguiat. De asemenea, în acest caz capul redevine rotund de la sine, până într-o săptămână.

Cât de des este îmbăiat un nou-născut?

Unui nou-născut nu i se face băiță generală decât după căderea cordonului ombilical și vindecarea locului. Totodată, dacă nou născutului i s-a făcut circumcizie, băița generală va fi amânată până când circumcizia va fi vindecată complet. Până atunci, bebelușul se spală cu grijă cu un burete umed, zona genitală fiind curățată la fiecare schimbare a scutecului. După vindecarea ombilicului, nou-născutului i se face baie într-o cădiță specială, de 3-4 ori pe săptămână.

De ce pieptul și organele genitale ale nou-născutului arată ciudat?

În timpul contracțiilor din timpul nașterii, estrogenul din organismul mamei penetrează placenta și intră în sistemul fătului. Din acest motiv, la câteva zile după naștere, nou-născutul are glandele mamare umflate și, dacă se exercită presiune, se elimină o substanță albicioasă. Acest lucru însă nu este recomandat, deoarece pieptul nou-născutului se poate infecta foarte ușor.

Din același motiv, la fetițe himenul este umflat, iar pe măsură ce nivelul de estrogen scade, poate apărea o scurgere vaginală, câteodată de culoare roz-roșie, ce dispare în 2-4 săptămâni. La băieți, scrotul este plin de lichid, arătând umflat. Lichidul dispare în 6-12 luni. Totodată, băiețeii au prepuțul foarte strâns, astfel încât penisul nu se poate vedea. Acesta este unul dintre motivele pentru care se practică circumcizia la bebeluși.
La aproximativ 4% din nou-născuți se întâmplă ca un testicul să nu coboare în scrot, iar dacă acest lucru nu se redresează în primele luni de viață, problema trebuie rezolvată pe cale chirurgicală.

De ce este bine să alăptez? Alăptatul este dureros?

Laptele matern este cea mai bună hrană pentru un nou-născut și, totodată, este cea mai facilă metodă pentru o mamă de a-și hrăni copilul. Nenumărate studii au arătat că bebelușii alăptați la sân au mai puține infecții și prezintă un risc mai scăzut de apariție a bolilor copilăriei.

Deși este un act natural, la început alăptarea nu este un lucru ușor și necesită câteva sfaturi din partea medicului sau a moașei. Durerile în timpul alăptării nu sunt normale și pot fi provocate de o prindere incorectă a sânului în gura bebelușului. O alăptare corectă se realizează atunci când nou-născutul cuprinde atât mamelonul, cât și o parte a areolei; în caz contrar, apar răni dureroase la nivelul mamelonului.

Cum pot să sporesc lactația?

Cea mai bună metodă de a crește cantitatea de lapte este stimularea: cu cât nou-născutul se hrănește mai mult, cu atât sânii vor produce mai mult lapte. Dacă bebelușul mănâncă puțin, puteți utiliza o pompă pentru sân.
În plus, se știe că fumatul reduce cantitatea de lapte matern.

Ce schimbări trebuie să fac în alimentație în perioada alăptării?

Din punct de vedere științific, nu există alimente interzise în timpul alăptării. De obicei, se recomandă testarea toleranței și preferințelor bebelușului. Consumați un anumit aliment înainte de alăptare, apoi observați reacțiile bebelușului în timpul și după hrănire. În mod evident, trebuie evitate tutunul, alcoolul, drogurile și medicamentele. Aceste substanțe ajung direct în laptele matern și în sistemul nou-născutului. Dacă totuși nu vă puteți abține, amânați aceste obiceiuri nesănătoase până după masa nou-născutului, cu cel puțin o oră înaintea unei noi alăptări.

S-a observat că mamele, în general, au o carență de vitamina B 9 - acid folic - care se regăsește în alimente precum varza, sparanghelul, porumbul, năutul și spanacul. În general, li se recomandă proaspetelor mămici să continue tratamentul cu vitamine din timpul sarcinii.

Este normal să curgă lapte din sâni atunci când nu alăptez?

Da, este normal ca sânii să curgă și atunci când nu alăptați. Este posibil ca acest lucru să se întâmple și în timp ce nou-născutul se hrănește, dar la celălalt sân. De asemenea, puteți sesiza fenomenul atunci când auziți un bebeluș plângând.

În timpul alăptatului, sunt normale contracțiile uterine?

În prima săptămână de la naștere, în timpul alăptării se declanșează contracții uterine care ajută uterul să revină la dimensiunile normale, de dinainte de graviditate. Acest fenomen dispare în două săptămâni de la naștere.

Cum știu dacă nou-născutul ia în greutate suficient?

În zilele de după naștere, este normal ca un nou-născut să piardă aproximativ 10% din greutatea corporală, urmând ca, în două săptămâni de la naștere, să revină la greutatea inițială. După această perioadă, nou-născutul ia în greutate 15-30 g pe zi.

Cum știu dacă bebelușului îi este foame și cum îmi dau seama dacă este sătul?

În primele două săptămâni, bebelușii au nevoie de un program regulat de hrănire: de 8-12 ori pe zi sau de 6-10 ori, dacă este hrănit cu formule de lapte. Nu trebuie să așteptați alăptarea bebelușului până când acesta plânge și devine nervos. Indicii mai subtile sunt trezirea nou-născutului, gestul acestuia de a-și pune pumnul în guriță sau mișcarea buzelor ca și cum ar suge. În primele zile de la naștere, este bine să hrăniți bebelușul la fiecare 2-4 ore, chiar dacă trebuie să-l treziți.

De cele mai multe ori, mama poate spune dacă bebelușul este sătul după expresia feței acestuia sau după comportamentul său - nou-născutul poate renunța singur la sân. Totodată, fiecare bebeluș este unic și reacționează distinct, în raport cu propria personalitate.

Un indiciu bun este și numărul de scaune al copilului. În primele zile de viață, nou-născutul murdărește puțin scutecul și doar de câteva ori. În următoarele săptămâni, nou-născutul va urina de cel puțin 6 ori și va avea scaun de cel puțin 3 ori pe zi (acest lucru se poate întâmpla și după fiecare masă). Dacă frecvența este mai scăzută, consultați imediat medicul.

Este normal ca nou-născutul să scuipe mâncarea?

Toți bebelușii scuipă, principalele motive fiind cantitatea prea mare de hrană și refluxul gastric. În cel de-al doilea caz, valva care separă capătul esofagului de stomac este slăbită sau prea relaxată și permite urcarea hranei din stomac. Această valvă devine mai puternică pe măsură ce bebelușul crește și problema se rezolvă până la vârsta de 1 an.

Atâta timp cât bebelușul ia în greutate, scuipatul nu este o problemă medicală, însă trebuie să anunțați medicul dacă observați sânge în scuipat, dacă scuipatul are o culoare verzuie sau dacă este proiectat cu forță, iar stomacul bebelușului este dur ori umflat. Ce puteți face este să micșorați cantitatea de lapte la o masă și să tineți bebelușul în poziție verticală, timp de 15-20 de minute, după hrănire.

Ce culoare trebuie să aibă scaunul nou-născutului?

Materia fecală expulzată de nou-născuți nu seamănă deloc cu aceea a adulților, având culori diverse. În primele ore de viață, nou-născutul elimină o substanță de culoare neagră-maronie, lipicioasă, numită meconiu. După primele zile de viață, scaunul nou-născuților alăptați la sân capătă o culoare de maroniu mai deschis, apoi verde și galben, schimbându-și consistența de la lipicios, la granulat și cremos. Bebelușii hrăniți cu formule de lapte au, de obicei, scaune mai consistente, de culoare maro deschis.

De ce bebelușul are pielea de culoare galbenă?

Pielea galbenă la nou-născuți este un simptom al icterului fiziologic. Această afecțiune este normală la nou-născuți și este produsă de nivelul ridicat de bilirubină, care este eliminată treptat, prin scaune. icterul apare în primele zile de la naștere și dispare în 2-4 săptămâni. Nou-născutul trebuie dus la medic, pentru a vedea nivelul exact de bilirubină și, eventual, pentru a se indica tratamentul corespunzător.

De ce bebelușul are pielea atât de uscată și cum pot să o hidratez?

Fătul se dezvoltă în lichid amniotic, fapt ce nu îi permite pielii să se descuameze, așa cum ar face în mod normal. Din acest motiv, după naștere, pielea este nevoită să se „recupereze”, descuamându-se foarte pronunțat. Acest fenomen durează aproximativ 1-2 luni, pielea refăcându-se de la sine, fără tratament. Cremele emoliente nu sunt indicate, acestea acoperind pielea moartă.

Este normal ca nou-născutul să sughiță des?

Sughițul este provocat de spasmele repetate ale diafragmei și este o reacție normală la nou-născuți. Acest „obicei” este continuat din viața intrauterină și poate persista câteva luni după naștere.

De ce bebelușul are mâinile și picioarele vineții?

Toți bebelușii au culoarea vineție la naștere. După prima gură de aer, trunchiul și fața capătă imediat o culoare roz, însă este posibil ca membrele să rămână albăstrii. Acest fenomen se numește acrocianoză și durează mai multe luni după naștere.

Cum pot scăpa de iritația de pe pielea nou-născutului?

Iritația pielii nou-născutului se numește eritem alergic sau toxic și apare la aproximativ 70% dintre bebeluși, persistând 2-3 zile. Nu se cunoaște exact cauza devoltării acestei iritații, însă de obicei dispare de la sine. Este recomandată evitarea băiței până la vindecarea completă.

Cum pot să fac un nou-născut să doarmă bine noaptea?

În primele zile de viață, nou-născuții dorm foarte mult - în jur de 17-18 ore pe zi, în reprize de 3-4 ore - însă trebuie să îi treziți la fiecare 2-4 ore, pentru a-i alăpta. Creierul nou-născutului încă nu face diferența dintre zi și noapte și nu știe cum și când trebuie să adoarmă. Acest lucru va trebui să-l învețe singur, deoarece dacă îl veți legăna sau îl veți ajuta în vreun fel, veți crea un obicei și bebelușul va plânge până când veți repeta acel tip de comportament.

Pentru a-i insufla diferența dntre zi și noapte, puteți păstra o liniște cât mai profundă în timpul alăptărilor din cursul nopții. Punând nou-născutul în pătuț de fiecare dată când trebuie să doarmă, îl veți învăța când este timpul pentru somn. Abia pe la 3-4 luni, bebelușul nu mai necesită alăptare în timpul nopții, astfel încât îl puteți lăsa să adoarmă singur, dacă se trezește în mijlocul nopții.

Cum îmi dau seama dacă nou-născutul este bolnav? Trebuie să îi măsor temperatura zilnic?

De obicei, nou-născutul își schimbă comportamentul în cazul apariției unei afecțiuni. Temperatura trebuie verificată dacă bebelușul are pielea fierbinte, nu are poftă de mâncare, este iritat sau foarte somnoros. Contactați medicul imediat cum temperatura crește peste 38°C. Alte semne de alarmă sunt respirația rapidă, numărul scăzut de urinări, vomitări repetate, transpirații în timpul alăptării sau culoarea vineție în jurul gurii sau pe corp.

ATENȚIE!Infecțiile grave progresează foarte repede la nou-născuți, astfel încât este important să aveți mereu la îndemână numărul de telefon al medicului specialist.